Revoltă printre psihologi după ce forul care îi conduce a introdus un controversat proiect de lege în Parlament: Reformele se construiesc alături de profesionişti, nu împotriva lor

În condiţiile în care un grup din conducerea Colegiului Psihologilor din România (COPSI) a introdus în parlament în regim de urgenţă un controversat proiect ce lege, Adelin Ungureanu, un psiholog cu o experienţă de peste 11 ani în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, critică public modul în care este reglementată şi remunerată profesia de psiholog în România.

Ungureanu acuză un control excesiv exercitat de Colegiul Psihologilor din România, dar şi o diferenţă semnificativă între nivelul responsabilităţilor profesionale şi salariile acordate, scrie IGJ.ro.

Ungureanu afirmă că venitul său net lunar este de aproximativ 3.980 de lei, sumă pe care o consideră comparabilă cu cea a unei infirmiere, deşi ocupă două funcţii distincte, pe servicii de adopţii şi servicii rezidenţiale. În contrast, spune el, un profesor de psihologie din învăţământul liceal poate ajunge la un salariu de aproximativ 7.000 de lei.

Psihologul precizează că întocmeşte rapoarte pentru poliţie, parchet şi instanţe de judecată, inclusiv evaluări psihologice bazate pe observaţie comportamentală, documente care influenţează direct decizii judiciare. Cu toate acestea, susţine el, recunoaşterea financiară pentru această muncă rămâne extrem de redusă.

Criticile sale se îndreaptă şi către conducerea filialei Colegiului Psihologilor din Gorj. Ungureanu susţine că, în urma unor discuţii tensionate purtate pe un grup intern de WhatsApp, preşedintele filialei ar fi solicitat „linişte” până după sărbători, iar ulterior, imediat după Sfântul Ion, ar fi limitat posibilitatea membrilor de a transmite mesaje, pentru a reduce exprimarea opiniilor critice.

Criticile psihologului vin în condiţiile în care un controversat proiect legislativ propune întărirea rolului Colegiului Psihologilor ca unic organism de autoreglementare, autorizare, control şi supraveghere a exercitării profesiei de psiholog în România. Deşi proiectul a apărut în urma unui scandal public privind practicarea psihoterapiei fără drept legal, o parte dintre profesionişti îl percep drept o nouă formă de presiune administrativă.

„Reglementarea excesivă, lipsa unor alternative reale de dezvoltare profesională şi concentrarea puterii într-un singur organism generează frică, conformare forţată şi, în final, tăcere”, avertizează Ungureanu.

Nemulţumirea sa nu s-a limitat la simple declaraţii publice. Psihologul afirmă că a sesizat Avocatul Poporului şi ia în considerare organizarea unor proteste de stradă, în cazul în care situaţia nu va cunoaşte schimbări.

„Am trimis un mail către Avocatul Poporului. Dacă nu se va ţine cont şi de noi, profesioniştii, spun sincer că voi ieşi în stradă. Oricum, o ruşine mai mare decât acest salariu nu poate exista”, a transmis acesta.

Ungureanu subliniază că, în prezent, un psiholog cu zece ani de experienţă ajunge să câştige un venit similar cu cel al unui profesor debutant, în ciuda nivelului ridicat de consum emoţional şi a responsabilităţilor directe faţă de beneficiari şi instituţii ale statului.

„Psihologii nu solicită privilegii, ci respectarea dreptului la muncă, transparenţă, echilibru, predictibilitate şi un cadru care să susţină profesia, nu să o sufoce. Atunci când psihologii sunt vulnerabilizaţi chiar de organizaţia menită să îi protejeze, întreaga societate are de pierdut”, mai afirmă acesta.

Mesajul se încheie cu un apel la dialog şi la reforme realizate împreună cu specialiştii din domeniu: „Psihologii au nevoie de sprijin pentru a putea sprijini, la rândul lor. Reformele autentice se construiesc alături de profesionişti, nu împotriva lor.”

Redăm în context şi opinia psiholoagei Andreea Tălmăzan despre COPSI şi controversatul proiect legislativ:

"Să revenim la celebrul COPSI şi la noua propunere de lege a psihologului, B708/2025, introdusă în regim de urgenţă, dar au fost unii parlamentări mai înţelepţi şi au scos urgenţa din ecuaţie.

COPSI este o entitate privată de interes public, care gestionează activitatea psihologilor din România. Cu licenţa în braţe, întocmeşti un dosar, pe care mai nou îl trimiţi pe mail la această instituţie, apoi aştepţi să îţi trimită atestatul de intrare în profesie. Fiecare depunere şi analiza de dosar costă, acum 300 de lei. Introducerea de menţiuni, certificări sau alte modificări mai costă şi acelea 300 de lei. La care se adaugă cotizaţia anuală de 250 de lei. La care se adaugă numeroase alte taxe pentru deschiderea unui cabinet, pentru analiza dosar pentru aviz de funcţionare a unei structuri, aviz pentru înscrierea ca furnizor de formare, aviz pentru înregistrarea programului de formare, avize pentru creditarea de conferinţe naţionale şi internaţionale, înregistrarea producătorilor şi distribuitorilor de metode şi tehnici psihologice, avizarea metodelor ş.a.m.d. Costurile cele mai mici sunt de 100 de lei şi sunt doar câteva. Majoritatea taxelor variază între 300 şi 4500 de lei, acestea din urmă fiind şi ele destul de puţine.

Reprezentanţi COPSI, iniţiatori ai acestei legi bolnave, spun prin comentarii că s-au inspirat pentru această lege bolnavă de la alte domenii de activitate, precum colegiul medicilor, baroul avocaţilor şi institutul naţional al magistraturii. Uitând să precizeze că în cazul acestor domenii pregătirea celor admişi este asigurată de stat şi sunt remuneraţi fie cu salariu, fie cu indemnizaţii pe toată perioada pregătirii. Să nu mai zicem că absolvenţii de Drept care nu urmăresc nici intrarea în barou nici la INM pot lucra fără probleme ca jurişti în diverse domenii şi în diverse instituţii de stat sau private.

În cazul psihologilor această specializare se realizează prin intermediul asociaţiilor cu programe de formare care, în mod evident, costă. Formările durează într 2 şi 4 ani, funcţie de şcoală, şi de specializare, iar costul total variază între 3000 şi 5000 de euro. La care se adaugă un număr minim de ore de supervizare, un număr minim de ore de dezvoltare personală sau un număr minim de analiză personală funcţie de şcoala de formare. A făcut cineva la un moment dat un total pentru cât are de plătit un absolvent de psihologie care va dori să aibă o carieră cât de cât în domeniu.

În momentul acesta cei care se îmbogăţesc realmente pe seama celor care iubesc şi vor să practice această profesie sunt furnizorii de teste şi furnizorii de programe de formare de bază. Majoritatea dintre aceşti sunt profesori universitari, care stau oricum în spatele acestei legi bolnave, şi care sunt oricum responsabili de modul în care sunt pregătiţi absolvenţii facultăţilor lor. Deci ei produc psihologi pe bandă rulantă şi apoi tot ei îi împiedică să îşi exercite profesia.