Guvernul, întrebat de ce au crescut taxele şi impozitele. Ce răspunsuri dă?

Guvernul României vine cu o serie de explicaţii privind majorarea impozitelor şi taxelor pe proprietate, răspunsuri care vin în urma întrebărilor presei.

În amplul răspuns transmis jurnaliştilor, Guvernul ţine să precizeze că reforma se impunea pentru că România era printre ţările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăţilor din ţările europene şi că impozitele nu erau actualizate cu rata inflaţiei, ceea ce a generat "pierderi importante de venituri şi inechităţi între contribuabili.

Guvernul mai vorbeşte despre „disproporţii majore” între nivelurile de impozitare de la o localitate la alta, subliniind că valoarea impozitelor „nu ţinea cont de valoarea de piaţă a clădirii în cazul persoanelor fizice” şi invocă şi jaloanele din PNRR.

Redăm integral explicaţiile Guvernului:

"1.România era printre ţările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăţilor din ţările europene. Doar 0,55 % din PIB, faţă de 1,85 % media UE.

2. Existau disproporţii majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ţinea cont de valoarea de piaţă a clădirii în cazul persoanelor fizice.

3. Gradul de încasare era redus şi impozitele nu erau actualizate cu rata inflaţiei. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate.

Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autorităţile locale, inechităţi între contribuabili, lipsă de performanţă în administraţie şi creşterea sumelor transferate de la bugetul naţional către autorităţile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta.

Reforma impozitării proprietăţii a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum şi prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Este prevăzută şi în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.

Deşi angajamentele au fost luate în anii anteriori şi discuţiile despre impozitarea în funcţie de valoarea de piaţă a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale.

Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 şi 5 - între 300 şi 500 milioane de euro) şi a agravat lipsa de performanţă în administraţia locală şi acumularea unor dezechilibre bugetare.

Contextul aprobării măsurilor

Măsurile au fost decise de Guvern pentru ridicarea condiţionalităţii macroeconomice şi validarea jaloanelor, iar intrarea lor în vigoare a avut loc cu întârziere, ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opoziţie şi a procedurilor legale subsecvente. Aceste aspecte au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4, precum şi încasarea fondurilor europene.

Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităţilor administraţiei publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare stabilirii cotelor şi a elementelor de competenţă locală, de îndată, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparenţă decizională. Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităţilor publice locale şi a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghişeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferenţe de aplicare între UAT-uri).

În prezent, autorităţile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncţionalităţi.

Care este impactul bugetar

Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creştere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% faţă de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei).

Trebuie subliniat faptul că banii colectaţi din impozitele şi taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creştere ca urmare a deficitului bugetar.

Impozitarea clădirilor şi terenurilor

Modificări:

1. Actualizarea bazei de impozitare

• Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depăşite care nu mai reflectau realitatea economică.

• Baza de impozitare pentru clădiri şi terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piaţă începând cu 1 ianuarie 2027.

• Creşterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% - la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu naţional realist de construire, corespunzător unei locuinţe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referinţă tehnică prudentă şi uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piaţă.

• Măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaţionalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăţilor şi introducerea impozitării la valoarea de piaţă şi pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027.

2. Eliminarea scutirilor şi facilităţilor nejustificate

• în vederea conformării cu jalonul din PNRR şi cu recomandările Băncii Mondiale;

• se urmăreşte lărgirea bazei de impozitare şi reducerea distorsiunilor dintre contribuabili;

• facilităţile ce se pot stabili la competenţa UAT rămân posibile doar în cazuri ţintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior;

3. Consolidarea rolului autorităţilor locale

• Legea păstrează competenţa autorităţilor administraţiei publice locale de a:

• stabili cotele concrete de impozitare, dar nu mai mici ca cele din anul 2025, pentru a atinge impactul estimat;

• decide eventuale reduceri sau facilităţi;

• adapta nivelul taxelor la specificul local.

Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80% însă, în situaţii punctuale pot apărea diferenţe. Creşterea impozitului poate depăşi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime şi tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare şi majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim.

1. Eliminarea coeficienţilor de reducere (efect direct asupra bazei)

Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:

• până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);

• 30% pentru clădiri între 50–100 ani;

• 10% pentru clădiri între 30–50 ani;

• plus reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de înălţime mai mare de 3 etaje şi peste 8 apartamente).

Practic, o clădire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică o creştere peste nivelul mediu de ~70%.

2. Efectul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul

Legea nr. 239/2025 a introdus:

• valori de referinţă actualizate asupra bazei impozabile;

• o bază de calcul recalibrată la realitatea economică.

3. Majorarea cotei de impozitare de către UAT (efect de multiplicare)

• autorităţile administraţiei publice locale pot stabili cota de impozitare în intervalul 0,08% – 0,2%, în cazul clădirilor rezidenţiale.

Dacă în anul 2025 cota era stabilită la minimul de 0,08%, iar în 2026 UAT decide majorarea cotei spre 0,15% – 0,2%, atunci creşterea impozitului datorat se aplică unei baze deja majorate, amplificând impactul total în consecinţă.

De asemenea, s-a dat posibilitatea ca şi Consiliul local / CGMB să poată majora impozitele şi taxele locale până la +100% (în loc de 50%), pe baza unor criterii clare (economice, sociale, urbanistice etc.), aspect care, de asemenea, poate conduce la creşterea nivelului impozitului.

Impozitarea autovehiculelor

Sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil şi uşor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracţiuni de 200 cm³. Acest mecanism, utilizat în mod tradiţional, a fost menţinut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate şi aplicare uniformă la nivelul autorităţilor locale. Autorităţile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică a motorizării.

În cadrul reformei aferente jalonului PNRR M59, nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracţiuni de 200 cm³. Aceste valori au fost diferenţiate în funcţie de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeaşi cilindree, dar tehnologii diferite. Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracţiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creşteri temperate ale impozitului. Diferenţierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european şi uşor verificabile, fiind compatibilă cu cerinţele de politică publică asumate prin PNRR.

În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu şi orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puţin poluante, fără introducerea unei taxe noi şi fără riscuri administrative.

Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid - Comentariile Comisiei au clarificat că o diferenţiere bazată exclusiv pe categoria 'hibrid' nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcţie de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59, în accepţiunea COM, vizează internalizarea costului de mediu şi orientarea fiscalităţii către emisii reale. În această logică, categoria generică 'vehicul hibrid' nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂.