Reuniuni tensionate: Serbia obţine candidatura la UE, România nu convinge Olanda privind Schengen

La aproape 13 de ani după ce Alianţa transatlantică a lansat bombe asupra Belgradului ca răspuns la 'purificarea etnică' din Kosovo, liderii Uniunii Europene i-au acordat Serbiei statutul de candidat oficial la aderarea la clubul european. În schimb, România şi Bulgaria nu au reuşit să schimbe poziţia Olandei privind aderarea lor la spaţiul Schengen, notează Financial Times (FT) în ediţia online de joi.

Într-un gest simbolic, care va da startul unei perioade probabil de mai mulţi ani de negocieri, cele 27 de ţări membre ale UE au acordat joi Serbiei statutul de candidat la aderare, la summitul de la Bruxelles.

Decizia, care vine dupa un acord între Serbia şi Kosovo de săptămâna trecută, după existenţa unor tensiuni, readuce Belgradul ferm în comunitatea internaţională, după două decenii de statut de paria, în urma dezmembrării sângeroase a fostei Iugoslavii.

'Aceasta este o realizare remarcabilă', a declarat Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului UE. 'Sper că Belgradul va continua sa încurajeze relaţiile de bună vecinătate din Balcanii de Vest', a adăugat el.

Statele componente ale fostei Iugoslavii s-au integrat treptat în UE, Slovenia fiind prima care s-a alăturat clubului, în 2004, iar mai multe ţări din regiune se află în etape de negociere. Croaţia şi-a asigurat statutul de membră şi va adera în mod oficial în luna iulie 2013.

Serbia a părut să fie pe făgaş anul trecut, dupa arestarea presupuşilor criminali de război Goran Hadzic şi Ratko Mladic - o cerere adresată de mult timp de Olanda, ca urmare a masacrului de la Srebrenica din 1995. Procesul aderării a fost amânat însă în decembrie, după o revenire a tensiunilor cu Kosovo, fosta sa provincie, care speră de asemenea să adere la UE. Un acord între cele două, încheiat vinerea trecută, oferă mai mult orizont fostei provincii de a participa în cadrul organismelor internaţionale, relevă FT.

'Au făcut foarte mult iar forţele pro-europene din Serbia au nevoie de un semn că Europa vede ce au făcut şi le ascultă voinţa de a deveni parte a Europei', a declarat premierul suedez Fredrik Reinfeldt, înainte de decizia de joi.

În pofida numeroaselor laude aduse conducerii Serbiei de către oficiali europeni, candidatura sa a fost pusă la îndoială la începutul acestei săptămâni, din cauza opoziţiei încăpăţânate a unuia dintre cei mai recenţi sosiţi în clubul UE, România, aminteşte FT. La o reuniune a miniştrilor de externe de luni, România s-a opus cu îndârjire, invocând preocupările legate de tratamentul aplicat de guvernul sârb unui grup de minorităţi etnice româneşti din Serbia.

Potrivit FT, plângerea a fost în general considerată o tactică a Bucureştiului de a-şi manifesta nemulţumirea privind o dispută separată: refuzul Olandei de a permite României şi Bulgariei să adere la spaţiul Schengen de circulaţie fără vize, în pofida faptului că ambele ţări au îndeplinit criteriile cerute.

Mai mulţi diplomaţi au declarat că reuniunea de luni, precum şi o reuniune a miniştrilor europeni de a doua zi, au fost caracterizate de schimburi neobişnuit de tensionate, în contextul în care statele membre şi-au manifestat clar nemulţumirea faţă de tactica României, subliniază ziarul britanic. Chiar şi joi după-amiază târziu, atunci când liderii europeni au ajuns la summit, unii erau pregătiţi pentru o discuţie dură, precizează FT.

În pofida izbucnirii Bucureştiului, România şi Bulgaria nu au reuşit să răstoarne opoziţia olandeză faţă de aderarea lor la spaţiul Schengen. Cei doi cei mai noi membri ai UE, care au aderat în 2007, mai trebuie să securizeze spaţiul de călătorie fără paşaport în restul Schengen, în principal din cauza preocupărilor legate de capacitatea lor de a securiza graniţele externe ale UE.

Majoritatea guvernelor europene sprijină public aderarea României şi Bulgariei la Schengen, la fel ca şi Comisia Europeană, braţul executiv al UE, relevă FT. Dar Olanda a fost fermă pe poziţie în cererea ei că sunt necesare dovezi palpabile de îmbunătăţire a sistemelor judiciare din ambele ţări, precum şi eforturi susţinute de combatere a corupţiei, pentru a le permite să adere la Schengen.

În pofida asigurărilor că situaţia va fi revizuită în luna septembrie, diplomaţii care urmăresc dosarul au declarat că nu a existat nicio schimbare în poziţia olandeză.