Retrospectivă Epoch Times 2012: Fraude la referendumul din 29 iulie. Cazurile miniştrilor Ioan Rus şi Victor Paul Dobre

În acest an, Ioan Rus (PSD) şi Victor Paul Dobre (PNL), primul fost ministru al Administraţiei şi Internelor (MAI), cel de-al doilea ministru delegat pentru Administraţie au fost implicaţi în scandalul listelor electorale pe care USL a vrut să le modifice în încercarea de validare a referendumului din 29 iulie de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, ulterior invalidat de Curtea Constituţională. Cei doi au demisionat, în urma acuzaţiilor şi presiunilor care li s-au adus.

Prin urmare, cei doi demnitari, care şi-au preluat mandatele pe 5 iunie, nu au stat decât două luni în fruntea ministerelor din Cabinetul Ponta. Totuşi, a fost suficient timp pentru ca Rus şi Dobre să pună în aplicare planul USL de înlăturare a preşedintelui Traian Băsescu, prin aşa-zisa actualizare a listelor electorale, potrivit cărora s-a înregistrat o prezenţă record la referendum, de peste 100%, mai ales în judeţele din Oltenia.

În locul celor doi demnitari, premierul Victor Ponta i-a numit pe Mircea Duşa (PNL) la MAI şi pe Radu Stroe (PSD) la Administraţie.

Victor Ponta, despre Rus şi Dobre: Şi-au făcut datoria în mod corect

La începutul lunii august, după ce Ioan Rus şi Victor Paul Dobre şi-au dat demisia din funcţiile de miniştri, premierul Victor Ponta declara că cei doi “şi-au făcut datoria în mod corect, rămân doi oameni pe care îi apreciez, îmi permit să-i numesc prieteni”.

Ponta a prezentat atunci şi avantajele plecării celor doi miniştri: instituţiile conduse de ei deveniseră ţinta predilectă a lui Traian Băsescu şi a membrilor PDL, fapt ce afecta activitatea celor două ministere, fiind astfel nevoie de “o repoziţionare a Guvernului, a strategiei, astfel încât ce spune Băsescu să fie ignorat complet”.

Premierul a respins suspiciunile apărute în presă, legate de activitatea celor doi miniştri.

"Tot ce aveam de discutat cu domnul Rus am discutat şi, deşi ştiu că inclusiv colegi ai dumneavoastră au avut mari suspiciuni, eu sunt absolut convins că domnul Rus este de partea noastră, nu de altă parte, şi pot să bag mâna în foc pentru lucrul ăsta. Şi domnul Dobre în egală măsură. Şi-au asumat o răspundere politică, este bine acum să avem la Ministerul Administraţiei şi Internelor o altă conducere, dar în acelaşi timp nu am fost de acord şi voi respinge orice acuzaţie de genul «Nu au vrut...»", afirma atunci Ponta.

Circa 500 de dosare penale, întocmite de Parchetul General

Încă de la începutul lunii august Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) anunţa că procurorii anchetează organizarea şi desfăşurarea referendumului din 29 iulie. În acest context, au avut loc audieri în judeţele Vrancea, Gorj, Dolj, Mehedinţi şi Teleorman.

Parchetul General a întocmit aproximativ 500 de dosare penale privind posibile fraude electorale comise la referendumul din 29 iulie, cele mai multe fiind în judeţe din Oltenia, unde au fost înregistrate prezenţe record, de peste sută la sută.

Iniţial fostul ministru de Interne Ioan Rus, a fost audiat ca martor, pe 13 august, în dosarul referendumului.

Pe de altă parte, în cazul Victor Paul Dobre, fost ministru al Administraţiei, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale, pe data de 10 august.

Şi pe numele secretarului de stat din acea perioadă, Ioan Căbulea, a fost formulată o solicitare de începere a urmăririi penale, care împreună cu Dobre a înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care preciza că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători.

Conform procurorilor, Victor Paul Dobre, împreună cu secretarul de stat Ioan Căbulea, a semnat o adresă prin care preciza că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători, document înaintat Curţii Constituţionale de Constantin Manoloiu, şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor.

Procurorii anticorupţie au demarat atunci cercetările pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pe chestorul de poliţie Constantin Manoloiu şi pe secretarul de stat Ioan Căbulea, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din MAI.

Fostul ministru de Interne Ioan Rus îi transmitea lui Victor Paul Dobre, într-o discuţie despre listele electorale, în 4 august, că el le-a spus că nu semnează "niciun singur om în plus sau în minus", pentru ca "el chiar nu vreau să-şi petreacă bătrâneţile în puşcărie!”.

Ioan Rus îi explica lui Victor Paul Dobre că li se cere să se demonstreze faptul că referendumul este valid şi că ei trebuie să facă "cvorumul ăla" (necesar demiterii preşedintelui Traian Băsescu-n.r.).

Pe lângă cei doi, au fost chemaţi la audieri şi politicieni sau reprezentanţi ai autorităţilor locale. Astfel, Teodor Atanasiu, preşedintele PNL Alba, a fost audiat în 16 august la DNA Cluj. În acelaşi caz au mai fost audiaţi, în calitate de martori, Horia Uioreanu, şeful Consiliului Judeţean Cluj, care este şi vicepreşedintele PNL Cluj, precum şi preşedintele PNL Cluj, Marius Nicoară.

Nici secretarul general al PSD Liviu Dragnea nu a fost scutit de audieri.Actualul vicepremier, care deţine şi portofoliul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale în Guvernul Ponta II, este anchetat de procurorii anticorupţie într-un dosar privind posibile fraude la referendum, fiind acuzat că, abuzând de funcţia sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit influenţa pentru a obţine o prezenţă de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia.

În data de 21 august, Curtea Constituţională a constatat, cu majoritate de voturi că procedura de organizare a referendumului a fost respectată, dar că nu s-a întrunit condiţia de cvorum pentru ca scrutinul să fie valabil, iar drept urmare preşedintele Traian Băsescu, suspendat din funcţie, şi-a reluat atribuţiile legale. În timpul suspendării, preşedinte interimar a fost liderul PNL, Crin Antonescu, preşedintele Senatului.

Stenogramele cu Rus şi Dobre

Într-o discuţie despre listele electorale din data de 4 august, fostul ministru de Interne Ioan Rus îi preciza lui Victor Paul Dobre că el a spus că nu semnează "niciun singur om în plus sau în minus", pentru că "eu chiar nu vreau să-mi petrec bătrâneţile în puşcărie!".

Totodată, Rus îi spunea lui Dobre că li se cere să se demonstreze faptul că referendumul este valid şi că ei trebuie să facă "cvorumul ăla", relevă referatul prin care procurorii cer avizul de urmărire penală pentru fostul ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre.

Rus a mai spus că a vorbit cu premierul şi că a transmis că vine la data de 6 august în Capitală, dar şi că sunt unt unii care susţin că ei se opun, că el este omul preşedintelui şi Dobre s-a "convertit".

De asemenea, fostul ministru de Interne îi mai spunea lui Dobre că el nu semnează "niciun singur om în plus sau în minus! Şi cu asta basta! (...) Că nu înţeleg, că ăsta e un gest politic important care...Bun, e important, dar eu chiar nu vreau să-mi petrec bătrâneţile în puşcărie!".

În documentul menţionat, procurorii redau discuţia telefonică dintre Rus şi Dobre, care a avut loc în 4 august, la ora 18.19, cu două zile înainte ca ministrul de Interne să demisioneze.

Conform stenogramelor aflate în referatul prin care procurorii PICCJ cer Camerei Deputaţilor avizul de urmărire penală a lui Victor Paul Dobre, fostul ministru Dobre îi spunea unui domn, la data de 3 august, că Victor Ponta şi Crin Antonescu s-au înţeles ca el să demisioneze", relevă Realitatea TV.

Interceptările cu Dobre: “Să fugim din acest grup infracţional organizat! Pe bune!”

Pe 10 august, procurorii, care au cerut avizul începerii urmăririi penale a lui Victor Paul Dobre, au dat publicităţii interceptările dintre fostul ministru al Administraţiei care îi spunea unui anume "Vlad" că "Vela, ăla de la Prahova şi Fenechiu m-au făcut zob" şi că se pregăteşte "o nebunie întreagă". Ca răspuns, Vlad îl întreba dacă nu ar fi mai bine să fugă "din acest grup infracţional organizat".

Într-o discuţie telefonică din seara zilei de 3 august, fostul ministru delegat pentru Administraţie îi spunea lui "Vlad"că a vorbit cu Daniel Chiţoiu, iar acesta l-a anunţat că Victor Ponta şi Crin Antonescu au hotărât că este mai bine să-şi dea demisia, relevă referatul prin care procurorii cer avizul de urmărire penală pentru Victor Paul Dobre.

Astfel, Dobre spunea că aceştia vor să dea o ordonanţă, "să facă o nebunie întreagă", să nu voteze românii din străinătate, "să-i scoată de pe listele electorale permanente", iar drept răspuns Vlad îl îndeamnă pe Victor Paul Dobre ca împreună să îşi dea "demisia de tot".

"Dacă nu cumva e bine să fugim din acest grup infracţional organizat! Pe bune!", adăuga "Vlad".

Nicolae Robu (PNL), despre stenogramele cu Ioan Rus: Vorbeşte ca unul care se ştia interceptat

Pe 11 august, referitor la stenogramele cu Ioan Rus, preşedintele PNL Timiş, Nicolae Robu, preciza că înregistrările publicate în presă ale dialogului dintre foştii miniştri al Internelor şi cel al Administraţiei Ioan Rus, respectiv Victor Paul Dobre, referitor la modificările listelor electorale, ar duce la concluzia că Ioan Rus părea că vorbeşte ca şi când "se ştia înregistrat" sau chiar auto-înregistrat.

"În dialogul Rus-Dobre, redat de presă, fie el autentic sau nu, personajul Rus vorbeşte evidamente ca unul care se ştie înregistrat - posibil chiar care înregistra el însuşi - preocupat să creeze, pe de-o parte, o imagine cât mai proastă USL, pe de altă parte, o imagine cât mai bună pentru el însuşi. Oricum, ca primar, pot spune că nu există nicio legătură între ce spuneau cei doi şi ce ni se cere nouă, primarilor, să facem. Nimeni nu ne-a cerut nouă să modificăm, fie şi o literă în listele electorale după care s-a desfăşurat referendumul, darămite să omitem pe cineva din acele liste", a precizat Robu.

Declaraţiile lui Dobre şi Rus despre acuzaţiile care li se aduc

1. Victor Paul Dobre, fost ministru delegat pentru Administraţie

În legătură cu modificarea listelor electorale, în luna iulie, Victor Paul Dobre declara că listele electorale se modifică în permanenţă şi de aceea s-a pus problema veridicităţii lor, iar procesul de actualizare a listelor permanente nu se întrerupe brusc, iar modificările sunt în mod obligatoriu operate de primari şi verificate apoi de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

"Obligaţia verificării acestui lucru revine AEP. În primul rând, există baza de date, Registrul Naţional de Evidenţa Persoanelor, în care se operează continuu, când cineva moare, când cineva se naşte, tot timpul sunt intrări şi ieşiri. Aceasta în condiţiile în care datele se comunică la serviciile de evidenţă, adică omul vine, îşi depune certificat de naştere pentru copil sau certificat de deces pentru cel care moare. Serviciile respective la rândul lor au obligaţia să-l opereze, în baza actelor pe care le produc, în baza de date", a susţinut Dobre.

Atunci când şi-a depus demisia, la începutul lunii august, ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, a declarat că şi-a dat demisia din motive personale şi că nu doreşte să comenteze mai mult pe acest subiect.

2. Ioan Rus, fost ministru de Interne

Pe 8 august, Ioan Rus, fostul ministru de Interne explica motivele care l-au determinat să-şi dea demisia. Astfel, social democratul susţinea atunci că Traian Băsescu şi Crin Antonescu i-au cerut să umble la listele electorale, “unul să măresc listele electorale, altul să le micşorez”.

"Intervenţia publică a domnului Crin Antonescu din seara zilei de 7 august îmi întăreşte convingerea că decizia mea a fost cea mai potrivită. Am luat-o când am înţeles că nu pot să fac ceea ce atât Traian Băsescu, cât şi Crin Antonescu aşteptau de la mine. Unul să măresc listele electorale, altul să le micşorez. Este războiul lor. Eu am venit la minister pentru a face treabă şi am făcut, organizând din scurt alegeri şi referendum fără incidente", a declarat Ioan Rus.

Totuşi, Rus şi-a infirmat propriile declaraţii acuzatoare la adresa şefului statului Traian Băsescu şi fostului preşedinte interimar Crin Antonescu. Fostul şef la Interne a precizat că cei doi nu l-au sunat niciodată să modifice liste în plus sau în minus. Totodată, el a afirmat că faptele arată că el se află la uşa Parchetului, nu la vreun restaurant, că "a fost demisionat" şi că cei doi sunt "politicieni de anvergură din România, fete mari".

"Faptele arată... Eu sunt în uşa Parchetului, nu la vreun restaurant şi că am fost demisionat. Deci înseamnă că nimeni nu a făcut nicio presiune asupra mea şi îmi cer scuze public acestor doi politicieni de anvergură, fete mari în România, că nu m-or presat în niciun fel", a mai spus Ioan Rus.

Pe 13 august, când a fost citat de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca martor în dosarul privind referendumul, Ioan Rus a comentat afirmaţiilor lui Nicolae Robu, preşedintele PNL Timiş, potrivit cărora ştia că este interceptat sau chiar că s-a autoînregistrat, "cât poţi să fii de prost să crezi aşa ceva? Cât poţi să fii de prost, şi prostia are o limită".

Cu privire la acuzaţiile de abuz în serviciu care îi sunt aduse lui Victor Paul Dobre, fostul ministru delegat al Administraţiei, Ioan Rus a declarat că “dacă se dădea o situaţie exactă, cum ar 18.131.000 de persoane, tot s-ar fi găsit cineva să spună că mai sunt 100 de morţi şi 300 de răniţi şi s-ar fi spus că am dezinformat Curtea Constituţională. Dacă au pus virgulă şi au spus că există anumite temeri, s-a ajuns la Parchet. Era o stradă cu sens unic care ducea la Parchet".

În ciuda faptul că, procurorii DNA au cerut Parlamentului, în luna august, aviz pentru cercetarea penală a fostului ministru pentru Administraţie, liberalul Victor Paul Dobre va intra în Parlament, câştigând, la alegerile din 9 decembrie, cu un procent zdrobitor, 72,24%, mandatul de deputat în colegiul nr. 1 din Galaţi

Referitor la posibilitatea de a se întoarce la Ministerul de Interne după alegerile parlamentare, Rus a dat un răspuns ambiguu: "Iarna nu-i ca vara. Am vorbit ca un clasic în viaţă".

Pe 29 august, Ioan Rus a afirmat că a fost "foarte dezamăgit" de acţiunile actualului preşedinte al Senatului, Crin Antonescu.

"Despre Crin Antonescu aveam o părere bună, până la referendum. M-a dezamăgit însă, prin felul în care a ales şi a înţeles să se comporte ca preşedinte interimar. În loc să-mi dea un telefon să mă întrebe, pe telefonul ăla cu care e legat de ministrul de Interne, "cum e cu astea?" În loc să mă întrebe, a ales să meargă la TV şi să se certe cu mine prin televiziuni că am ceva de ascuns, că mint, că ascund cifre. Asta pentru mine a reprezentat o bilă neagră. Nu-l şterg de pe listă, dar o perioadă nici nu l-aş mai număra. Pentru mine a fost o deziluzie", declara Rus.

Pe 2 septembrie, fostul ministru de Interne Ioan Rus a precizat că-i sfătuieşte pe liderii USL Victor Ponta şi Crin Antonescu să negocieze cu preşedintele Traian Băsescu, întrucât altă soluţie nu există.

"Cu siguranţă, îl sfătuiesc, şi pe domnul Ponta, şi pe domnul Antonescu să negocieze cu Traian Băsescu, pentru că o altă soluţie nu există. Soluţia cu războiul, am auzit şi eu, să facem încă un referendum (...) Va trebui să renunţăm şi noi la obiceiurile astea ale noastre, războinice", a spus Ioan Rus la Realitatea TV.

Totodată, el a adăugat că nu are nicio relaţie cu Traian Băsescu, iar în ultimii cinci ani a discutat cu acesta numai de trei ori, câteva minute, şi doar cu privire la probleme legate de mandatul său de ministru de Interne.

Pe 4 septembrie, Ioan Rus a precizat că nu sunt şanse ca preşedintele Traian Băsescu să-l propună premier, aşa cum sugerase recent Mihail Neamţu (Noua Republică).

"Să mă propună pe mine premier?! Uitaţi măi de poveştile astea. În ultimii cinci ani eu am vorbit abia acum cu Băsescu de trei ori şi deodată m-am trezit omul lui", a spus Rus la Realitatea TV.

Preşedintele Noii Republici, Mihail Neamţu, scrisese tot atunci, pe Facebook, că dacă ar exista ,,o presiune efectivă” ca Traian Băsescu să mai numească un premier de la PSD, cu siguranţă că acesta nu ar mai fi Victor Ponta, care este ,,compromis grav”, ci o persoană precum Ioan Rus.

Şi preşedintele Traian Băsescu a făcut comentarii, pe 5 decembrie, în legătură cu posibilitatea de a-l numi premier pe Ioan Rus, precizând că nu întrevede acest lucru şi că “nu a vrut nimeni să-l onoreze”cu această funcţie.

“Altul care nu s-ar dezonora şi nu a vrut nimeni să-l onoreze e domnul Rus. Dragă domnule Rus, îţi spun şi ţie că nu eşti pe lista mea scurtă, aşa că nu vă mai perpeliţi cu onorul, că rămâne nereperat. Oare ce ar fi dacă pe lista mea scurtă ar fi Adrian Năstase sau domnul Voiculescu? Deocamdată pe lista mea scurtă nu se află Tăriceanu, Rus şi fac un test cu Adrian Năstase şi cu Dan Voiculescu. În ce priveşte desemnarea, aceasta va fi rezultatul consultărilor de după alegeri. Până atunci, nu fac nici un scenariu. Mi-e uşor să spun cine nu poate fi desemnat, dar cine poate nu o să spun niciodată acum”, a declarat preşedintele, la începutul lunii decembrie.

Parlamentul a respins ridicarea imunităţii lui Dobre, prin care Parchetul putea începe urmărirea penală

La patru zile după ce Victor Paul Dobre a demisionat din funcţia de ministru al Administraţiei, Parchetul a cerut, pe 10 august, Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale.

Pe 6 august, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor respinsese solicitarea de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva lui Victor Paul Dobre.

"Şi în cazul lui Victor Paul Dobre şi în cazul lui Laszlo Borbely votul în Comisia juridică a fost de 15 «împotrivă» şi două «pentru» începerea urmăririi penale. Aceste rapoarte ale Comisiei juridice vor fi prezentate mâine (marţi - n.r.) plenului, urmând ca plenul, prin vot secret, să autorizeze sau nu propunerile pe care Comisia juridică le-a făcut. Argumentele au fost pentru a nu fi de acord cu începerea urmăririi penale. Deci, nu au fost elemente pentru autorizarea începerii urmăririi penale", declara atunci Florin Iordache, vicepreşedintele Comisiei Juridice.
A doua zi, pe 11 august, deputaţii s-au pronunţat în şedinţa de plen împotriva cererilor de începere a urmăririi penale pentru Victor Paul Dobre, cu 47 de voturi "pentru" ridicarea imunităţii şi 183 de voturi "împotrivă".

USL solicită CSM să se autosesizeze în cazul interceptărilor convorbirilor lui Dobre şi Rus

Tot pe 11 august, după respingerea în Parlament, a solicitării Parchetului pentru începerea urmăririi penale a lui Victor Paul Dobre, USL a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să se să se autosesizeze în cazul interceptărilor convorbirilor lui Dobre şi Rus, care ar fi fost făcute ilegal, a precizat, într-o conferinţă de presă, europarlamentarul PNL Ramona Mănescu.

Cu privire la cazul Ioan Rus, Mănescu preciza, la acea dată, că în calitatea de ministru de Interne, era membru al CSAT şi, potrivit prevederilor legale, ar fi trebuit informat că îi sunt interceptate convorbirile.

"USL constată că în acest moment se folosesc toate mijloacele de presiune pentru a bloca validarea de către Curtea Constituţională a referendumului care l-a demis cu un vot covârşitor al populaţiei, de 7,4 milioane de voturi, pe domnul preşedinte Traian Băsescu", declara atunci Ramona Mănescu.

De asemenea, ea calificat solicitarea Parchetului drept "un abuz" şi a mai susţinut că România s-ar fi întors "în anii '50 ai proceselor politice".
"Indiferent ce motivaţie au însă înregistrările, publicarea lor este însă o jalnică diversiune stalinistă pentru a şantaja şi denigra instituţiile statului", a mai spus Mănescu.

CSM despre solicitarea USL: Consiliul poate dispune verificări după o sesizare, nu se autosesizează

Pe 13 august, CSM a precizat, într-un comunicat de presă, că poate dispune verificări cu privire la posibile abateri disciplinare ale procurorilor la sesizarea oricărei persoane sau la sesizarea din oficiu a inspectorilor judiciari, dar nu are posibilitatea legală de a se "autosesiza", răspunzându-i astfel europarlamentarului Ramona Mănescu (PNL).

“Având în vedere declaraţiile publice ale europarlamentarului Ramona Mănescu - care au generat intense dezbateri în mass-media şi în rândul opiniei publice - vizând aspecte legate de comunicarea în spaţiul public a unor informaţii din dosarul de urmărire penală a domnului Victor Paul Dobre, şi în legătură cu care Inspecţia Judiciară a fost sesizată pentru a efectua verificări în vederea apărării independenţei sistemului judiciar, precum şi solicitarea adresată public Consiliului Superior al Magistraturii de a se "autosesiza" în legătură cu unele aspecte din activitatea procurorilor care instrumentează acest dosar, comunicarea datelor şi informaţiilor conţinute în dosarele de cercetare penală, precum şi a extraselor sau copiilor documentelor din aceste dosare se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii CSM nr. 482/1.06.2012 de aprobare a Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar şi mass-media.”

Băsescu cere Parlamentului rediscutarea ridicării imunităţii lui Dobre

Pe 12 noiembrie preşedintele Traian Băsescu a solicitat Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, în calitate de şef al statului şi în virtutea atribuţiei constituţionale de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice, să rediscute ridicarea imunităţii lui Victor Paul Dobre.

Băsescu a mai declarat că, în perspectiva noului raport de ţară, "orice încercare de blocare a activităţii autorităţii judecătoreşti va conduce la neîndeplinirea de către România a condiţionalităţilor asumate în cazul MCV cu consecinţe grave în planul reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei".

Comisia Juridică a Camerei respinge solicitarea lui Băsescu de ridicare a imunităţii lui Dobre

Pe 12 noiembrie, Comisia juridică a Camerei a respins, cu opt voturi “împotriva”, un vot “pentru” şi o abţinere, solicitarea preşedintelui Traian Băsescu făcută către Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor cu privire la rediscutarea cazurilor Victor Paul Dobre.

”Sunt încântată de grija pe care instituţia preşedinţiei o are pentru MCV, dar să ştiţi că aceeaşi problemă a fost şi când s-a respins de către plenul Camerei Deputaţilor solicitarea de percheziţie informatică şi la cazul Ridzi, iar preşedintele nu a fost la fel de interesat să ne solicite reluarea votului. Pe procedură, vă spun că regulamentul nostru nu prevede o reacţie la această solicitare pentru că ea nu este regulamentară.

Ca să dăm curs, ea trebuie să vină de la o instituţie abilitată, în cazul de faţă de la Parchet. Nu putem să dăm curs cererii venite de la instituţia preşedinţiei. Asemenea solicitări le-ar putea face Parchetul în condiţiile în care ar apărea probe suplimentare, probe noi care să justifice reluarea procedurii de vot. Nu putem să facem altceva decât să respectăm legea şi regulamentul şi să înaintăm Biroului Permanent punctul nostru de vedere negativ cu privire la solicitarea preşedintelui României”, a declarat Alina Gorghiu, vicepreşedinta Camerei Deputaţilor.

Preşedintele Traian Băsescu a discutat, în septembrie, la Bruxelles, la o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi cu comisarul european pe Justiţie, Viviane Reding, despre acest subiect.

La momentul respectiv, şeful statului declara că subiectul legat de neridicarea imunităţii parlamentare a lui Dobre va trebui discutată, la întoarcerea în ţară, cu premierul Victor Ponta.

CE cere ministrului Justiţiei informaţii despre referendum şi cazurile înalte de corupţie

Pe 17 septembrie, secretarul general al Comisiei Europene (CE) Catherine Day i-a cerut, printr-o scrisoare, ministrului Justiţiei Mona Pivniceru mai multe informaţii despre referendum şi cu privire la unele cazuri de înaltă corupţie în atenţia instanţelor.

CE a solicitat şi informaţii despre anchetele efectuate în cazul referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu.

Totodată, Comisarul european solicită ministrului Justiţie mai multe informaţii, pe fondul pregătirii misiunii de monitorizare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) care va sosi în România pe 7 noiembrie şi care va pregăti următorul raport pe Justiţie.

De asemenea, oficialii europeni mai cer lămuriri şi în cazul parlamentarului Victor Paul Dobre, acuzat de fraudarea referendumului, în perioada în care era ministrul al Administraţiei.

Ce fac în prezent Victor Paul Dobre şi Ioan Rus

În ciuda faptul că, procurorii DNA au cerut Parlamentului, în luna august, aviz pentru cercetarea penală a fostului ministru pentru Administraţie, liberalul Victor Paul Dobre va intra în Parlament, câştigând, la alegerile din 9 decembrie, cu un procent zdrobitor, 72,24%, mandatul de deputat în colegiul nr. 1 din Galaţi.

Astfel, fost ministru al Administraţiei, în vârstă de 60 de ani, Dobre şi-a asigurat, cu 13,765 de voturi, cel de-al treilea mandat parlamentar.

Cât despre Ioan Rus, acesta continuă să-şi atace colegii din USL. După ce, la sfârşitul lunii august, fostul ministru de Interne declara că liderul PNL Crin Antonescu l-a dezamăgit, precizând că fostul preşedinte interimar a fost o deziluzie pentru el, atacurile lui Rus se îndreaptă acum asupra lui Dan Voiculescu, membru fondator al Partidului Conservator (PC).

"Nu am o părere bună despre dânsul (Dan Voiculescu - nr.). În 2004, în timp ce Adrian Năstase aproape că finaliza structura noului Guvern - Voiculescu cu soluţia imorală, de fapt este cel care a născut această situaţie şi pe Traian Băsescu. Aşa că domnul Voiculescu ar trebui să aibă pacienţa să ne lase mai uşor pe noi cu ideile dânsului şi să îşi facă USL treaba şi PSD în primul rând", a afirmat fostul ministru de Interne PSD la România TV.

Acesta a respins din nou şi acuzaţiile potrivit cărora ar fi trădat USL în timpul suspendării lui Traian Băsescu.

"Antena 3 are un saltimbanc care seara, de la 11, îşi tot dă cu părerea despre mine. În rest, nu m-a făcut nimeni trădător. N-am trădat pe nimeni", a declarat, vineri, 20 decembrie, Ioan Rus Ioan Rus menţionând că numărul alegătorilor de pe listele electorale pentru listele din decembrie este acelaşi cu cel pe care el l-a indicat în vară, fapt care îi demonstrează "corectitudinea" în acea perioadă.

"Cred că pentru sociologi sunt un obiect de studiu cum de am ştiut eu, om bătrân şi serios, să pic între scaune", a precizat Rus referindu-se la evenimentele care au dus la demisia lui din fruntea Ministerului de Interne.

Ioan Rus nu a candidat la alegerile parlamentare din 9 decembrie.