Republica Moldova, străbătută de un suflu revoluţionar

În timp ce ruşii analizează rezultatele crizei politice din iarnă, o revoluţie se conturează în Republica Moldova, cu demonstraţii în masă programate la Chişinău la 1 mai, în cazul unui eşec al noului preşedinte Nicolae Timofti de a îmbunătăţi situaţia din această ţară, scrie cotidianul rus în limba engleză The Moscow Times în ediţia de joi.

Comuniştii au condus Republica Moldova până când a venit la putere, acum trei ani, Alianţa pentru Integrare Europeană, o coaliţie de trei partide de dreapta. Nimeni nu era mulţumit de conducerea comunistă: stânga politică de faptul că reformele sociale ale comuniştilor nu au reuşit să se extindă dincolo de democraţia 'burgheză', dreapta politică de tot ce era legat de comunişti, inclusiv numele partidului aflat la putere, iar cetăţenii moldoveni se plângeau de birocraţia excesivă şi corupţie, scrie cotidianul rus.

Electoratul moldovean şi-a pierdut răbdarea cu Partidul Comuniştilor în timpul celor opt ani de guvernare a preşedintelui Vladimir Voronin. Guvernul devenise o echipă administrativă bine pusă la punct, dar căreia îi lipsea planificarea strategică sau o viziune clară. Apăruseră nemulţumiri până şi în interiorul guvernului: Mark Tkaciuk, şeful administraţiei prezidenţiale, s-a plâns de faptul că a 'început să se simtă ca Surkov', fostul ideologist de la Kremlin.

Atunci când noua administraţie a venit la putere în 2009, părea că Republica Moldova a intrat într-o nouă eră. Moldovenii sperau că au scăpat pentru totdeauna de Voronin şi Partidul Comunist, fără a fi forţaţi să apeleze la demonstraţii în masă, însă lucrurile au luat o turnură neaşteptată, continuă Moscow Times.

Trei ani mai târziu, electoratul moldovean priveşte cu nostalgie în urmă, la perioada de guvernare a lui Vladimir Voronin. Se pare că atunci când acesta se afla în fruntea statului, salariul lunar mediu din Republica Moldova a crescut de la 20 la 300 de euro, cheltuielile sociale s-au mărit, instituţiile politice ale ţării au fost întărite, iar în privinţa conflictului cu Transnistria, deşi acesta nu a fost rezolvat, a fost eliminată ameninţarea războiului. Guvernul a relansat creşterea economică prin investiţii în construcţia unei căi ferate şi unui port la Dunăre, investiţiile private crescând de asemenea.

Forţele de dreapta care i-au înlocuit pe comunişti nu au reuşit să îmbunătăţească situaţia din Republica Moldova, exacerbând criza prin acţiuni incompetente şi iresponsabile. Politica liberală a cheltuielilor a creat deficite bugetare care au dus la creşterea impozitelor, lucru care s-a întâmplat şi în unele ţări din sudul Europei. Investiţiile au scăzut drastic, iar datoria naţională a crescut. În încercarea de a echilibra bugetul, guvernul a recurs până şi la închiderea şcolilor şi spitalelor, scrie cotidianul rus.

Alianţa nu a reuşit să aleagă un preşedinte pentru Republica Moldova în cei trei ani în care s-a aflat la putere. La cele mai recente alegeri, din 16 martie, numele singurului candidat, avocatul Nicolae Timofti, a fost făcut public în ultimul moment, iar ora de începere a şedinţei parlamentare speciale pentru alegerea preşedintelui a fost decalată, tot în ultimul moment, de la ora 15: 00 la ora 8: 00. Timofti a fost ales preşedinte în timp ce mii de cetăţeni scandalizaţi protestau în faţa clădirii Parlamentului.

Între timp, în Partidul Comuniştilor s-au produs schimbări majore. Politicienii moderaţi şi carieriştii care se alăturaseră acestuia atunci când comuniştii se aflau la putere au trecut în Alianţă, media de vârstă a partidului scăzând. După părăsirea parlamentului, comuniştii şi-au mutat activitatea în stradă, iar în fiecare regiune a republicii s-au format comitete care au dus, la rândul lor, la formarea unui Congres Civic care se pretinde a fi un guvern alternativ.

Noul preşedinte al Republicii Moldova trebuie acum să demonstreze cetăţenilor moldoveni că guvernul actual poate rectifica situaţia. În caz contrar, noi demonstraţii în masă sunt programate la Chişinău la 1 mai, care ar putea reprezenta începutul unei revoluţii, încheie The Moscow Times.