Republica Moldova poate deveni din parlamentară una prezidenţială

Republica Moldova şi-ar putea schimba forma de guvernare - din parlamentară, în prezidenţială. În acelaşi timp, cetăţenilor moldoveni le va fi redat dreptul de a-şi alege preşedintele prin vot direct, drept ce i-a fost luat în anul 2000. Cu acest mesaj a venit premierul republicii, Vlad Filat, la unul dintre posturile de televiziune naţionale. Filat a dat asigurări că, dacă pentru realizarea acestei iniţiative va fi necesară realegerea parlamentului, vor fi anunţate alegeri parlamentare anticipate, notează, joi, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Până la noi alegeri parlamentare - conform legii, în 2014 - Republica Moldova va avea o nouă Constituţie, potrivit căreia republica va deveni prezidenţială, iar şeful statului va ales de popor, a declarat preşedintele Partidului Liberal-Democrat, premierul Vlad Filat. Pentru aceasta vor fi iniţiate modificări corespunzătoare în Constituţie. Pe lângă forma de guvernare, modificările constituţionale vor viza articolul despre limba de stat: 'Trebuie legiferată denumirea limbii în care vorbim', a spus Filat.

După cum explică Nezavisimaia Gazeta, în Constituţia republicii limba de stat este denumită 'moldovenească (identică românei)'. În România vecină, 'română' este denumită nu doar limba în care vorbesc cetăţenii moldoveni, ci şi populaţia care locuieşte în republica vecină. Potrivit cotidianului rus, acest lucru este susţinut de o parte dintre cetăţenii republicii şi respins de altă parte. Însă, chiar şi cei care protestează împotriva 'românizării societăţii moldovene' înţeleg că ambele popoare vorbesc una şi aceeaşi limbă. Cum să fie denumită aceasta este cu totul altceva, fiecare având în acest sens propriile argumente. Actuala majoritate parlamentară din Republica Moldova sprijină 'versiunea românească', subliniază cotidianul rus.

Vlad Filat este convins că noua Constituţie este necesară pentru asigurarea unei funcţionări normale a statului. 'Forma de guvernare în Republica Moldova trebuie să fie prezidenţială, iar şeful statului trebuie să fie şeful puterii executive. Parlamentul trebuie să urmărească activitatea guvernului. Istoria arată că doar în condiţii de stabilitate pot fi înregistrate rezultate pozitive', a subliniat premierul.

În acelaşi timp, Filat a recunoscut că în cadrul Alianţei 'Pentru integrare europeană', din care fac parte Partidul Liberal, cel Liberal-Democrat şi cel Democrat, opiniile cu privire la reforma constituţională diferă. 'Avem divergenţe şi în ceea ce priveşte forma de guvernare. Dacă Alianţa va deveni nefuncţională - alegerile parlamentare anticipate vor fi inevitabile. Orice încercare de a schimba formatul coaliţiei înseamnă alegeri anticipate', a declarat Filat.

În opinia fostului premier Victor Stepaniuc, astăzi preşedinte al Partidului Popular-Socialist, iniţiativa lui Filat oglindeşte atitudinile din societatea republicii. 'Filat simte mai bine ca orice alt politician din cadrul Alianţei atitudinile maselor. Iar poporul s-a săturat de puterea 'cu trei capete' şi de inexistenţa unei persoane concrete care să răspundă pentru ceea ce se petrece în ţară. Oamenii vor să aleagă ei înşişi şeful statului. Aşa este corect, ca şi revenirea la forma de guvernare prezidenţială', şi-a exprimat convingerea Stepaniuc, citat de Nezavisimaia Gazeta.

Reforma guvernării de stat trebuie să aibă loc prin referendum, este de părere Stepaniuc. Însă, acestui lucru i se va opune actualul parlament - 'comuniştii şi democraţii, pentru că la vremea lor ei au transformat republica în una parlamentară'. Potrivit lui Stepaniuc, noii reforme s-ar opune şi liberalii, astfel că ar rămâne doar liberal-democraţii. 'Însă, toţi deputaţii ştiu că aceştia din urmă vor fi sprijiniţi de populaţie, iar aceasta s-ar putea răsfrânge asupra rezultatelor alegerilor parlamentare', a adăugat fostul premier.

De asemenea, în opinia liderului Partidului Popular-Socialist, 'în proiectul noii Constituţii ar putea fi iniţiate şi alte schimbări: de exemplu, referitor la limba de stat şi la neutralitatea republicii'. 'Aceste schimbări nu se bucură de sprijinul populaţiei, însă actuala putere va încerca să le treacă împreună cu iniţiativa privind alegerile prezidenţiale prin vot popular', a prognozat Stepaniuc.

Faptul că statutul neutru al Republicii Moldova nu este o 'categorie eternă' a fost sugerat în discuţii cu reprezentanţi ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi de ministrul apărării Vitalie Marinuţa. Despre o asemenea perspectivă vorbesc deschis şi liderii partidelor de dreapta, care îndeamnă NATO să exercite presiuni asupra Rusiei, care nu şi-a retras încă trupele din Transnistria, în pofida solicitărilor repetate ale Chişinăului, UE şi SUA.

În ultima vreme, autorităţile republicii au luat cursul spre extinderea relaţiilor cu NATO, iar Chişinăul nu ascunde că ar dori să intre sub protecţia organizaţiei. Însă, potrivit sondajelor de opinie, o astfel de perspectivă nu se bucură de popularitate în rândul populaţiei, chiar dacă majoritatea cetăţenilor moldoveni sunt solidari cu puterea în ceea ce priveşte faptul că trupele ruseşti trebuie să plece din republică, concluzionează Nezavisimaia Gazeta.