Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2014
În anul 2014, Curtea Europeană a Drepturile Omului (CEDO) a înregistrat 1.105 cereri îndreptate împotriva Moldovei, ceea ce este cu 18,5% mai puţin decât în anul 2013. Scăderea numărului de cereri depuse împotriva Republicii Moldova ar putea fi explicată prin reducerea numărului general de cereri la Curte în anul 2014 (cu 15%), precum şi prin faptul că în anii 2013-2014 CEDO a respins peste 4.000 de cereri moldoveneşti, ceea ce putea descuraja avocaţii care au primit refuzuri să sesizeze din nou această instituţie, relatează Vladislav Gribincea şi Pavel Grecu în nota analitică a Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
Raportat la populaţia ţării, numărul cererilor depuse la Curtea Europeană a Drepturile Omului împotriva Moldovei este foarte mare. La acest capitol, în anul 2014, Republica Moldova se afla pe locul 4 din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. Din cele 1.366 de cereri moldoveneşti examinate în anul 2014, 1.341 (98,2%) au fost declarate inadmisibile sau scoase de pe rol. Pe marginea a 25 de cereri (1,8%) au fost pronunţate hotărâri. La 31 decembrie 2014, 1.159 de cereri moldoveneşti „aşteptau” să fie examinate de CEDO. Până la 31 decembrie 2014, CEDO a pronunţat 297 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 24, în 2014. După numărul de hotărâri, Moldova devansează Germania, Spania, Olanda sau Portugalia, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului cu mult timp înaintea Moldovei şi care au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei. În 98,5% dintre hotărârile moldoveneşti în care a fost examinat irevocabil fondul, Curtea Europeană a Drepturile Omului a constatat cel puţin o violare. Cele mai multe violări vizează neexecutarea hotărârilor judecătoreşti naţionale (în principal, datorită situaţiilor care au avut loc până în anul 2007); anchetarea inadecvată a maltratărilor; detenţia în condiţii proaste; casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile; şi maltratarea sau recurgerea la forţa excesivă de către exponenţii statului.
Din punct de vedere juridic, printre cele mai importante hotărâri pronunţate în anul 2014, se numără Sandu şi Pareniuc, în care Curtea Europeană a Drepturile Omului pentru prima dată a examinat în cauzele moldoveneşti provocarea în comiterea unei infracţiuni, precum şi Urechean şi Pavlicenco, în care Curtea pentru prima dată s-a expus asupra imunităţii Preşedintelui ţării. O cauză inedită este Ziaunys, în care a fost examinată confiscarea de către autorităţile moldoveneşti a mai mulţi saci cu bancnote transnistrene scoase din uz. În hotărârea Tocarenco Curtea Europeană a Drepturile Omului a indicat măsuri specifice necesare pentru a asigura accesul reclamantei la copilul său.
În temeiul hotărârilor pronunţate până la 31 decembrie 2014, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste 14.100.000 EUR, dintre care 225.271 EUR - în baza celor 24 de hotărâri pronunţate în anul 2014. Alte peste 3.300.000 EUR au fost acordate în temeiul reglementărilor amiabile sau declaraţiilor unilaterale formulate de Guvern.
