Republica Belarus: Invitaţie la eşafod
Tinerii belaruşi Dmitri Konovalov şi Vladislav Kovaliov, declaraţi vinovaţi de organizarea atacului terorist din metroul de la Minsk, au fost executaţi în regim de urgenţă de autorităţile belaruse. Executarea lor a avut loc în pofida faptului că pentru graţierea tinerilor a intervenit inclusiv Uniunea Europeană (UE), care a promis că îşi va reglementa relaţiile cu Minskul în cazul în care acesta îi va cruţa pe cei doi. Potrivit unor interlocutori de la Bruxelles ai cotidianului rus Kommersant, acum reacţia Europei va fi 'extrem de dură': execuţiile vor accelera iniţierea de noi de sancţiuni la adresa Belarus, care vor afecta puternic economia acestei ţări.
Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Belarus i-a condamnat pe Konovalov şi Kovaliov (ambii de 26 de ani) la pedeapsa capitală în data de 30 noiembrie 2011. Cei doi au fost declaraţi vinovaţi de organizarea atacului terorist din staţia 'Oktiabrskaia' a metroului din Minsk, în urma căruia au murit 15 persoane şi au avut de suferit alţi peste 500 de oameni. Pentru finalizarea anchetei a fost nevoie de numai zece zile. Potrivit anchetatorilor belaruşi, Konovalov a fost organizatorul şi executantul atacului - drept motivaţie a fost invocată 'ura acestuia faţă de oameni şi sindromul Hannibal Lecter' - în timp ce Kovaliov, potrivit anchetatorilor, nu a anunţat autorităţile, în pofida faptului că era prieten cu teroristul şi cunoştea planurile acestuia.
Mulţi din Belarus se îndoiesc de vinovăţia celor doi tineri, subliniază Kommersant. Concluziile anchetatorilor belaruşi au fost puse la îndoială şi de specialiştii invitaţi din Rusia şi Israel. Ruşii şi-au exprimat dubiile în legătură cu faptul că un neprofesionist ar fi putut construi mecanismul care a fost detonat în metroul din Minsk. În ceea ce priveşte experţii israelieni, după ce au inspectat locul atentatului aceştia au anulat întrevederea deja programată cu jurnaliştii, părăsind Minskul. Potrivit mass-media, ei au refuzat să facă declaraţii în legătură cu atentatul de la Minsk chiar şi odată întorşi în Israel. În afară de aceasta, toată baza de dovezi a constat din declaraţiile acuzaţilor înşişi, precum şi din mărturiile concubinei lui Konovalov. Drept rezultat, Procuratura Generală a Republicii Belarus i-a ameninţat cu urmărirea penală chiar şi pe cei care contestau în mod public concluziile anchetei şi justiţiei belaruse.
Potrivit Kommersant, lucrul cel mai grav este că executarea lui Konovalov şi Kovaliov a avut loc într-o grabă evidentă: după doar trei luni de la proclamarea sentinţei şi imediat după ce preşedintele Aleksandr Lukaşenko a refuzat să-i graţieze. După cum subliniază directorul Centrului pentru acordare de ajutor în domeniul justiţiei către populaţie, Oleg Volcek, autorităţile belaruse nici măcar nu au stat să aştepte decizia ultimei instanţe - prezidiul Consiliului Suprem - ignorând de asemenea solicitarea Comisiei ONU pentru drepturile omului de a nu aduce la îndeplinire sentinţa, înainte de analizarea cererii individuale ale condamnaţilor.
'De obicei, în Republica Belarus sentinţa capitală este adusă la îndeplinire după doi-trei ani de la pronunţarea ei, pentru cazul în care ar apărea noi informaţii', explică politologul Viktor Demidov. În opinia acestuia, aducerea la îndeplinire anormal de rapidă a sentinţei într-un caz de mare răsunet social a fost determinată de frica autorităţilor că, în contextul unei anchete echitabile, Konovalov şi Kovaliov ar fi putut povesti ceva despre ce ar fi trebuit să tacă până la moarte. Versiunea conform căreia toate acestea au fost o provocare din partea serviciilor secrete rămâne extrem de populară în societatea belarusă', afirmă Demidov.
'Acesta este un asasinat comandat politic', declară coordonatorul campaniei belaruse de opoziţie 'Revoluţie prin reţele sociale', Viaceslav Dianov. 'Altfel acţiunile autorităţilor nu pot fi explicate: manipulările cu ajutorul camerelor de supraveghere, distrugerea tuturor probelor după anchetă şi în timpul întregului proces, graba cu care cei doi au fost executaţi - toate acestea sunt dovezi directe că Lukaşenko este interesat de acest dosar şi de distrugerea cât mai grabnică a dovezilor', subliniază Dianov.
Executarea celor doi tineri belaruşi a fost condamnată vehement de Occident, care a considerat-o o 'palmă' din partea lui Lukaşenko. 'Reacţia comunităţii internaţionale va fi, fără îndoială, extrem de vehementă. În orice caz, acest lucru se referă la UE', a dat asigurări europarlamentarul liberal-democrat Kristina Ojuland. Potrivit eurodeputatei estoniene, 'peste două săptămâni Parlamentul European va dezbate din nou rezoluţia cu privire la Republica Belarus. Desigur, execuţiile se vor răsfrânge asupra conţinutului acestui document'.
După cum explică pentru Kommersant politologul belarus Olga Abramova, la ora actuală Lukaşenko nici nu prea are nevoie de normalizarea relaţiilor cu UE. O asemenea poziţie este explicată de expert prin 'factorul Moscova': atât timp cât Lukaşenko 'strânge frişca donaţiilor ruseşti sub forma unor reduceri la petrol şi gaz, reluarea ajutorului financiar din partea Occidentului nu este atât de importantă'.
Cu toate acestea, deschiderea Moscovei de a sări în apărarea Belarus în cazul unor noi sancţiuni din partea UE ar putea costa Rusia foarte mult. Potrivit Băncii Naţionale a Republicii Belarus, în 2012 Minskul urmează să plătească la datoriile externe aproape 19 miliarde de dolari (circa 35% din PIB), bani pe care, în mod evident, Belarus nu-i are.
