Relaţiile ruso-chineze: o căsătorie din interes?
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a desfăşurat o vizită de trei zile în China, în cadrul căreia a avut o întrevedere cu omologul său chinez Hu Jintao. China şi Rusia au prezentat marţi un ambiţios plan pentru consolidarea parteneriatului strategic şi economic, semnând mai multe acorduri bilaterale. Fluxul de ştiri optimiste este umbrit de faptul că a fost din nou amânată semnarea unui acord privind exporturile de gaz rusesc spre China, acord extrem de important pentru Moscova, dar nu atât de principial pentru Beijing.
Presa occidentală citează din abundenţă articolul lui Vladimir Putin din publicaţia chineză Jenmin Jibao şi îl critică pentru absentarea de la summitul G-8 de la Camp David. Unii analişti consideră alianţa ruso-chineză 'mai tare ca niciodată', alţii subliniază substratul politic al relaţiilor ruso-chineze şi deficitul de încredere care le este caracteristic, constată Inopressa.ru, într-o revistă a presei realizată pe marginea vizitei lui Putin în China.
Şi Beijingul, şi Moscova încearcă să se folosească unul de celălalt în calitate de contrapondere în relaţiile cu SUA, notează cotidianul britanic Financial Times. În opinia experţilor chinezi, interesul Rusiei faţă de China este legat de consecinţele crizei financiare, mai exact de mutarea centrului de greutate economică din Europa în regiunea Asia-Pacific.
'Mass-media din China amplifică importanţa acestei vizite', este de părere directorul Centrului Carnegie din Moscova, Dmitri Trenin. În opinia sa, acest lucru se întâmplă pentru că 'o bună parte din conducerea chineză, inclusiv cea militară, speră să obţină în Rusia un aliat, care să poată riposta SUA'. La rândul său, 'Rusia este interesată în consolidarea relaţiilor economice cu statul chinez'. Cu toate acestea, potrivit lui Trenin, 'între cele două ţări există în continuare neîncredere reciprocă şi niciuna dintre ele nu aspiră la o alianţă adevărată'.
Deocamdată, nimeni nu numeşte aceasta 'alianţă', însă China şi Rusia sunt în mod clar angrenate pe o nouă axă diplomatică, pentru care stabilitatea guvernelor şi societăţilor are mai mare importanţă decât drepturile omului şi democraţia, iar noţiunea fermă de 'realpolitik' este pusă mai presus decât principiile nobile, subliniază Globe and Mail. În mod evident, Putin şi Hu vor să pună capăt unei lumi în care SUA pot să formeze după bunul lor plac ordinea de zi a relaţiilor internaţionale şi să acţioneze cum le convine. Ambele părţi sunt interesate, între altele, în a pune capăt valului de revolte democratice care s-a abătut peste Orientul Mijlociu (OM) şi care a început să se stingă în Siria.
'Putin se simte bine în compania dictatorilor. Aceştia nu-i citesc liderului rus lecţii despre democraţie şi drepturile omului', a comentat pentru Gobe and Mail politologul rus Andrei Piontkovski, participant al mitingurilor de protest din Rusia.
'Deficitul de timp a avut desigur rolul său în faptul că Putin nu s-a dus în SUA, la summitul G-8, însă acesta nu este singurul motiv', este convins Wu Hongwei, specialist în problemele Rusiei din cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale de la Beijing. 'Probabil, Obama a decis să dea o replică pe măsură, declarând că la rândul său nu va putea participa la summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) care se va desfăşura între 2-9 septembrie la Vladivostok, motivând că este prea ocupat cu campania sa electorală, adaugă Globe and Mail.
Alianţa dintre Rusia şi China este mai solidă ca oricând, constată publicaţia germană Die Welt. Summitul a coincis ca perioadă de desfăşurare cu examenele de admitere în instituţiile de învăţământ superior din China, iar din această cauză serviciul de protocol a fost nevoit să amâne cu jumătate de oră începutul reuniunii. Însă, în politica mondială Rusia şi China 'nu mai vor să cedeze drumul nimănui': cele două mari puteri insistă ca de vocile lor să se ţină cont în soluţionarea tuturor problemelor internaţionale fără excepţie.
Între timp, obiectivele Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, în cadrul căreia Rusia şi China ocupă poziţii de lider, rămân în continuare neclare, adaugă Die Welt.
Vizita lui Putin la Beijing se va solda cu un 'eşec total', pentru că liderul rus nu a reuşit să obţină lucrul cel mai important: încheierea unui contract în domeniul energetic, notează Forbes. În condiţiile scăderii preţului la petrol şi devalorizării rublei, acest acord a căpătat o asemenea importanţă încât fără încheierea lui Putin ar putea nici să nu ajungă la finalul actualului mandat prezidenţial. Fără un compromis energetic cu Beijingul, rămâne de neatins şi obiectivul politic al OCS, care ar trebui să fie o contrapondere la SUA.
Convenind asupra achiziţiilor de gaz din Australia, din ţările Orientului Mijlociu (OM), din Africa de Nord şi din regiunea caspică, Beijingul are posibilitate să discute cu Moscova de pe poziţii de forţă. Din nefericire pentru Putin, Gazprom nu înţelege acest lucru şi continuă să-i impună Chinei preţuri ridicate, asemeni celor din Europa. De fapt, Moscova s-a pomenit în poziţia prostului cu principiul său de a lega preţul la gaz de cel la petrol. După convingerea Forbes, Moscova va trebui să cedeze prima.
