Reîncep exploziile în China: Shanghaiul, zguduit

Explozia a avut loc la o fabrică din oraşul estic Ningbo duminică dimineaţă, după care cerul a rămas acoperit de fum negru. Autorităţile locale au declarat că au murit cel puţin 2 persoane şi peste 30 au fost rănite.

Cotidianul Poporului, oficiosul Partidului Comunist Chinez, a postat pe contul său de Twitter imagini cu locul exploziei, în care pot fi observate clădiri distruse şi o zonă plină cu bucăţi de ciment. Publicaţia a mai precizat că 14 persoane sunt tratate la spital din cauza rănilor suferite.

În plus, imaginile difuzate la televiziunea de stat au prezentat clădiri prăbuşite în jurul locului exploziei, automobile distruse şi grohotiş pe străzile din apropiere. Potrivit unor rapoarte media, geamurile mai multor clădiri au fost sparte chiar şi la o distanţă de câteva sute de metri de locul exploziei.

Poliţia a declarat că, în momentul exploziei, clădirile distruse nu erau locuite, deoarece urmau să fie demolate, adăugând că incidentul este investigat.

Exploziile, incendiile şi alte accidente la întreprinderi industriale nu sunt neobişnuite în China, unde reglementările privind siguranţa nu sunt aplicate în mod corespunzător.

În 24 octombrie 2016, în districtul Xinmin, provincia nord-vestică a Chinei, Shaanxi, a avut loc o explozie puternică într-o clădire care producea şi depozita ilegal explozibili. Incidentul s-a soldat cu cel puţin 14 morţi şi peste 150 de răniţi.

La începutul lunii noiembrie 2015, cel puţin 21 de oameni au fost ucişi după izbucnirea unui incendiu la o mină de cărbuni în provincia nord-estică Heilongjiang. Mina era deţinută de Heilongjiang Longmay Mining Holding Group şi în ea lucrau 38 de persoane. Cauza accidentului nu a fost stabilită, dar unele rapoarte au susţinut că incendiul a izbucnit după ce a luat foc o curea.

Dezastrul din Tianjin

Într-un alt caz, judecătorii au condamnat 49 de persoane pentru rolul avut în exploziile care au zguduit un depozit de materiale chimice în oraşul industrial Tianjin, în 2015. Aproximativ 170 de persoane au fost ucise în incident.

Explozia a avut loc la un depozit chimic al companiei Rui Hai şi este unul dintre cele mai tragice accidente industriale ce au avut loc în China.

Investigaţiile au dezvăluit că explozia a avut loc când stocurile de nitroceluloză, folosită ca agent de legătură pentru aplicaţii medicale şi pentru lăcuit, au luat foc în luna august 2015. Flăcările s-au răspândit la unităţile care stocau nitrat de amoniu, declanşând mai multe explozii puternice şi distrugând o parcare din apropiere şi un bloc de apartamente.

Printre morţi s-au numărat 99 de ofiţeri de poliţie şi 11 pompieri, cărora nu li s-a spus despre prezenţa altor substanţe explozibile. Aproximativ 800 de persoane care locuiau în apropierea depozitului au fost rănite. O parte a portului din Tianjin a fost distrusă şi poluarea cu cianură a crescut în zonă cu mult peste limitele naţionale.

Mână criminală?

Totuşi, deşi mass media de stat chineză a dorit să prezinte incidentul ca fiind o combinaţie de eroare umană şi dorinţă de îmbogăţire rapidă pe căi ilegale, mai multe elemente bizare au făcut ca acest caz să capete alte conotaţii.

Astfel, un website de ştiri asociat cu Boxun şi administrat din Carolina de Nord a citat la acea vreme o sursă exclusivă, susţinând că “explozia [din Tianjin] a fost declanşată de un vehicul încărcat cu explozibili ... camionul a fost parcat cu atenţie lângă depozit, în locaţia cea mai apropiată de materialele inflamabile. Oamenii au plecat rapid şi după aproximativ 15 minute a avut loc explozia, care a declanşat un lanţ de alte explozii.”

Mai multe articole publicate de Boxun şi alte ziare din Hong Kong au făcut o asociere între explozii şi fostul preşedinte chinez Jiang Zemin care, de altfel, a fost “plasat sub control”, ceea ce înseamnă că libertatea sa de mişcare a fost sever restricţionată.

Imediat după explozia din Tianjin, surse ale Epoch Times poziţionate la vârful Partidului Comunist Chinez afirmau că exploziile fuseseră organizate de facţiunea numită banda din Shanghai, grupată în jurul fostului preşedinte Jiang Zemin. Acesta a fost pus sub semi-arest la domiciliu, după ce timp de ani de zile a condus o reţea mafiotă care cuprinsese armata, sistemul judiciar, Ministerul Securităţii, sistemul penitenciar şi departamente ale poliţiei militare.