Regimul cubanez se clatină odată cu căderea aliatului său comunist

Guvernul cubanez se află într-o „situaţie foarte dificilă”, a avertizat secretarul de stat american după capturarea aliatului său comunist Nicolas Maduro, scrie Telegraph.

La Havana cresc temerile că acesta ar putea fi următoarea ţintă a administraţiei Trump pentru schimbarea regimului.

„Guvernul cubanez este o problemă uriaşă... Cred că se află într-o situaţie foarte dificilă, da”, a declarat Marco Rubio pentru NBC News duminică, când a fost întrebat dacă acesta va fi următorul regim latino-american care va fi răsturnat după raidul SUA asupra capitalei Venezuelei.

Declaraţiile sale au urmat unui avertisment similar făcut sâmbătă de preşedintele Donald Trump, care a avertizat că „vom vorbi despre Cuba” la sfârşitul unei conferinţe de presă despre invazia sa în Venezuela.

Aceste remarci ameninţătoare au declanşat alarma în Cuba, unde conducerea comunistă se teme acum de o campanie militară mai amplă a SUA în America Latină.

Preşedintele Miguel Diaz-Canel, care conduce Cuba din 2019, a declarat că capturarea lui Maduro a făcut parte dintr-un „atac brutal” asupra „Zonei de Pace”, un bloc format din 33 de state din America Latină şi Caraibe.

El a calificat misiunea SUA drept „atac criminal” şi „terorism de stat împotriva curajosului popor venezuelean şi împotriva Americii noastre”, solicitând o reacţie din partea altor lideri mondiali.

Creată la Havana în 2014, declaraţia Zonei de Pace a reprezentat un angajament general de a nu interveni în afacerile altor ţări şi de a menţine „relaţii de prietenie” în regiunile Caraibe şi America Latină.

Deşi nu este explicit anti-SUA, pactul este considerat pe scară largă ca o încercare de a contrabalansa influenţa regională a Washingtonului. Domnul Diaz-Canel a avertizat că acesta este acum sub asediu.

Mass-media controlată de Partidul Comunist din Cuba a urmat exemplul lui Diaz-Canel, Granma, cea mai citită publicaţie de ştiri din ţară, publicând o imagine uriaşă a culorilor naţionale venezuelene pe pagina sa de start.

Articolul principal afirma că Cuba „este alături de Venezuela” şi cita pe larg diverse mesaje de condamnare din partea unor politicieni comunişti de rang înalt din ţară.

Pe teren, reporterii din Havana au vorbit despre o atmosferă de teamă în capitală şi un sentiment de inevitabilitate sumbră în ceea ce priveşte problema unei tentative de lovitură de stat din partea SUA.

Se pare că într-adevăr există un plan mai amplu în curs de desfăşurare la Washington, unul condus în mare parte de Marco Rubio, care este primul secretar de stat american cu origini latino-americane.

Născut din părinţi imigranţi cubanezi care au călătorit la Miami în 1956 în căutarea unei vieţi mai bune, nu este un secret că domnul Rubio doreşte să vadă sfârşitul regimurilor comuniste din Cuba şi Nicaragua.

Duminică, Rubio a declarat că guvernul cubanez are o „problemă uriaşă”, refuzând să excludă orice acţiune viitoare împotriva ţării sud-americane.

El a declarat pentru emisiunea Meet the Press de la NBC că nu va vorbi despre „politica viitoare”, dar a spus că „nu este un mister faptul că nu suntem mari fani ai regimului cubanez”.

Ceea ce este mult mai puţin clar este ce s-ar putea întâmpla. O acţiune militară a SUA este o posibilitate, dar o altă posibilitate ar putea fi o lovitură de stat internă sau răsturnarea guvernului prin proteste de masă.

Economia cubaneză se află într-o stare gravă – SUA fiind principalul vinovat, potrivit Havanei – din cauza prăbuşirii serviciilor publice, a scăderii cu 10% a PIB-ului din 2020, a penuriei de alimente şi a creşterii costului vieţii.

În 2021, au avut loc proteste la scara largă împotriva guvernului şi a Partidului Comunist din cauza penuriei severe de alimente şi medicamente în timpul pandemiei de Covid. Proteste similare au urmat în 2024, de data aceasta legate de întreruperile de energie electrică, precum şi de penuria de alimente.

Încă din noiembrie 2025 au existat indicii că administraţia Trump ar dori să devină puterea dominantă în emisfera vestică.

În documentul său Strategia de securitate naţională publicat în acea lună, administraţia s-a angajat să „reafirme şi să aplice Doctrina Monroe pentru a restabili preeminenţa americană în emisfera vestică”, referindu-se la politica lui James Monroe, al cincilea preşedinte al SUA, care considera America Latină ca parte a sferei de influenţă a SUA.

Acelaşi document menţionează că administraţia Trump va „proteja patria noastră şi accesul nostru la zone geografice cheie din întreaga regiune”, o frază care pare acum profetică în lumina raidului cu elicoptere de sâmbătă asupra Caracasului.

Cu toate acestea, experţii spun că efectele pe termen lung ale atacului din Venezuela şi ale oricărei intervenţii viitoare în Cuba se extind mult dincolo de America Latină.

„Înlăturarea lui Maduro de la putere în Venezuela de către administraţia Trump nu este doar un mesaj adresat regimurilor antagoniste din emisfera, precum Cuba şi Nicaragua”, a declarat Alexander B Gray, cercetător principal la Atlantic Council, un institut de cercetare american.

„Este o restabilire globală a descurajării, care va fi percepută la Beijing şi Moscova ca un semn clar al angajamentului administraţiei Trump faţă de o ordine de securitate compatibilă cu interesele americane”, a afirmat el.

Atacul asupra Caracasului ar fi putut fi conceput şi pentru a umili China, care a pompat investiţii enorme atât în Venezuela, cât şi în Cuba.

Numai în Venezuela, Beijingul a acordat împrumuturi şi alte forme de sprijin financiar în valoare de aproximativ 100 de miliarde de dolari (75 de miliarde de lire sterline), cu rezervele mari de petrol ale statului folosite ca garanţie.

Un raport al Reuters din vara acestui an a constatat că China ar putea chiar să înlocuiască Rusia ca principalul binefăcător al Cubei în viitorul apropiat. Numai în 2025, 55 de parcuri solare din Cuba au fost finanţate de China, a menţionat agenţia de ştiri.

Într-adevăr, China a fost cea care a condus condamnarea atacului asupra lui Maduro duminică, ministerul de externe de la Beijing cerând eliberarea imediată a acestuia.

Dar dacă Trump este serios în ceea ce priveşte extinderea influenţei sale în întreaga emisferă vestică – iar evenimentele de sâmbătă sugerează cu tărie că este – atunci eliberarea domnului Maduro din închisoare ar putea fi în curând cea mai mică dintre preocupările Beijingului.