Regimul chinez înăspreşte controlul politic asupra giganţilor internetului

Partidul Comunist Chinez înăspreşte controlul politic asupra giganţilor chinezi din domeniul internetului şi exploatează fondurile acestora pentru a-şi finanţa ambiţiile de a reduce dependenţa de tehnologia americană şi europeană.

Măsurile anti-monopol şi de securitate a datelor care au început să fie impuse la sfârşitul anului 2020 au zguduit industria. Nerăbdarea investitorilor a determinat ca valoarea totală de piaţă a platformei de comerţ electronic Alibaba, a operatorului de jocuri şi de social media Tencent şi a altor giganţi din domeniul tehnologiei să scadă cu peste 1.300 de miliarde de dolari.

Partidul susţine că aplicarea "regulilor antimonopol" va fi o prioritate până în 2025 şi că astfel concurenţa va contribui la crearea de locuri de muncă şi la creşterea standardelor de viaţă.

Se pare că Partidul va menţine acest curs chiar cu preţul diminuării creşterii economice, afirmă oamenii de afaceri, avocaţii şi economiştii, potrivit unui material AP. Lester Ross, şeful biroului din Beijing al firmei de avocatură WilmerHale, a declarat că liderii comunişti chinezi nu doresc să reimpună controlul total asupra economiei, dar doresc ca firmele din "sectorul privat" să se alinieze la planurile Partidului.

"Ceea ce îi îngrijorează este că firmele devin prea mari şi prea independente de Partid", a declarat Ross.

Companiile chineze de internet şi fondatorii lor, acum miliardari, printre care Jack Ma de la Alibaba Group şi Pony Ma de la Tencent Holdings, se numără printre cei care au avut cele mai mari succese la nivel mondial în ultimele două decenii. Alibaba este cea mai mare companie de comerţ electronic, iar Tencent operează popularul serviciu de mesagerie WeChat.

Campania regimului comunist generează avertismente că lumea s-ar putea decupla de China, sau s-ar putea împărţi în pieţe separate având tehnologii incompatibile. Produsele din China nu ar funcţiona în Statele Unite sau în Europa şi invers. Inovaţia şi eficienţa ar avea de suferit.

Restricţiile americane privind accesul chinezilor la telecomunicaţii şi la alte tehnologii nu au ajutat.

Alibaba a declarat că va investi 28 de miliarde de dolari pentru a dezvolta sisteme de operare, microprocesoare şi tehnologie de reţea. Compania a promis 1 miliard de dolari pentru a susţine 100.000 de dezvoltatori şi startup-uri tehnologice în următorii trei ani.

Anul trecut, Tencent a promis că va investi 70 de miliarde de dolari în infrastructura digitală. Meituan, o platformă de comerţ electronic, livrare şi servicii, a strâns 10 miliarde de dolari pentru a dezvolta vehicule şi roboţi care se conduc singuri.

Investitorii, mulţi dintre ei loviţi de scăderea acţiunilor din domeniul tehnologiei, îşi păstrează banii. Capitalizarea bursieră a Tencent, de 575 de miliarde de dolari, a scăzut cu 350 de miliarde de dolari faţă de vârful din februarie, o scădere egală cu mai mult decât valoarea totală a Nike Inc. sau Pfizer Inc.

Directorul general Masayoshi Son de la grupul japonez Softbank - o companie care a investit masiv în firme chineze - a declarat pe 11 august că va amâna noi tranzacţii în China. Softbank a investit 11 miliarde de dolari în serviciul de ride-sharing Didi Global, ale cărei acţiuni au scăzut cu o treime de la debutul pe bursa americană la 30 iulie.

Represiunea Partidului asupra giganţilor hi-tech din China a început în noiembrie, când Beijingul a ordonat grupului Ant, format din serviciul de plăţi online Alipay al Alibaba, să îşi amâne debutul pe bursele din Hong Kong şi Shanghai. Companiei, care oferă servicii online de economisire şi investiţii, i s-a cerut să îşi reducă planurile şi să instaleze sisteme de tip bancar pentru a verifica debitorii şi a gestiona riscurile de creditare.

Între timp, regimul comunist chinez a înăsprit controlul asupra datelor colectate de companiile "private" de la utilizatori - în special în cazul Alibaba şi Tencent, care au sute de milioane de utilizatori. Liderii al Partidului consideră că informaţiile despre cei 1,4 miliarde de locuitori reprezintă un instrument de cunoaştere a publicului şi a economiei şi un potenţial risc de securitate, în cazul în care ajunge în mâini externe sau private.

O lege care intră în vigoare la 1 noiembrie stabileşte standarde de securitate, interzice companiilor să divulge informaţii fără permisiunea clienţilor şi le cere să limiteze cantitatea de informaţii pe care le colectează. Spre deosebire de legile de protecţie a datelor din ţările occidentale, normele chineze nu spun nimic despre limitarea accesului guvernului sau al Partidului la informaţiile personale.

De asemenea, Beijingul este acuzat că îşi foloseşte stocul de date despre utilizatori într-o campanie de represiune împotriva uigurilor şi a altor minorităţi, în majoritate musulmani, din regiunea Xinjiang.

De unde până acum câteva luni regimul era "foarte lax", Partidul a devenit "unul dintre cei mai activi şi mai energici factori în reglementarea economiei digitale", a scris Angela Zhang, expert în antimonopol la Facultatea de Drept a Universităţii din Hong Kong, într-un articol din această lună.

În aprilie, Alibaba a fost amendată cu 18,3 miliarde de yuani (2,8 miliarde de dolari) pentru infracţiuni care au inclus interzicerea furnizorilor care doreau să utilizeze platforma pentru a face afaceri cu concurenţii Alibaba.