Războiul din Siria. Turcia, Rusia şi Iran fac o promisiune comună
alte articole
Preşedinţii Rusiei, Turciei şi Iranului şi-au exprimat determinarea de a “accelera eforturile pentru a asigura liniştea” în Siria, afirmând, după un summit desfăşurat miercuri în Ankara, că sunt dedicaţi obţinerii unui “regim de încetare a focului durabil”.
Preşedinţii Recep Tayyip Erdogan, Vladimir Putin şi Hassan Rohani au căzut de acord că războiul sirian poate fi oprit “doar printr-un proces politic negociat”, potrivit unei declaraţii comune postate miercuri pe website-ul lui Rohani.
Erdogan i-a găzduit la Ankara pe omologii săi rus şi iranian la cel de-al doilea summit tripartit de acest gen pe tema războiului din Siria din ultimele aproape şase luni. Liderii au afirmat după întâlnirea de miercuri că al treilea summit va avea loc în Teheran la o dată care nu a fost încă anunţată.
Discutând cu reporterii, Putin a evidenţiat ceea ce el a numit “angajamentul ferm [al celor trei lideri] pentru consolidarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Arabe Siriene”.
De asemenea, el a susţinut propunerea lui Erdogan ca cele trei ţări să acorde ajutoare umanitare Siriei şi a cerut altor naţiuni să se alăture iniţiativei.
Cele trei ţări sunt foarte implicate în războiul de şapte ani din Siria, cooperând pentru a crea aşa-numite “zone sigure” cu scopul de a reduce luptele, chiar dacă sprijină tabere diferite: Rusia şi Iranul îl susţin pe preşedintele Bashar al-Assad, în timp ce Turcia susţine grupuri rebele care urmăresc înlăturarea acestuia de la putere.
De asemenea, cele trei ţări au fost implicate într-o serie de negocieri privind conflictul sirian în capitala kazahă Astana, despre care au precizat că reprezintă un proces paralel de susţinere a discuţiilor de pace intermediate de ONU la Geneva.
Relaţiile dintre Rusia şi Turcia s-au deteriorat grav după ce forţa aeriană turcă a doborât un avion de vânătoare rusesc în apropierea graniţei turco-siriene în noiembrie 2015. În timp ce Putin şi Erdogan au luat măsuri pentru a îmbunătăţi legăturile dintre ţările lor, relaţiile acestora cu Occidentul s-au deteriorat semnificativ.
Rusia şi Turcia construiesc de asemenea gazoductul Turkstream, estimat la o valoare de peste 12 miliarde de dolari, ce este menit să transporte gaz rusesc în Turcia.
După discuţii bilaterale care au avut loc marţi cu Putin în Ankara, Erdogan a afirmat că Turcia şi Rusia vor continua să coopereze concentrându-se pe “interesele noastre comune” în Siria.
La rândul său, Rohani a avut discuţii separate cu Erdogan şi Putin în 4 aprilie înaintea summitului trilateral.
Scopul întâlnirii din Ankara este de a “reorganiza şi renegocia zonele de influenţă din Siria precum şi acela de a analiza viitorul nordului Siriei după retragerea americanilor”, a afirmat Jana Jabbour, profesoară de ştiinţe politice din Paris, într-un interviu cu agenţia de ştiri AFP.
Elizabeth Teoman de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), care îşi are sediul în Washington, a declarat că “Erdogan probabil doreşte să folosească summitul pentru a securiza suportul ruşilor şi iranienilor pentru operaţiunile [turce] extinse din nordul Siriei şi Irakului”.
În 3 aprilie, preşedintele Donald Trump a afirmat că doreşte să ia o decizie “foarte rapidă” cu privire la retragerea trupelor americane din Siria, în condiţiile în care acestea aproape că şi-au finalizat principala misiune – aceea a înfrângerii grupului extremist Statul Islamic.
Un înalt oficial al administraţiei SUA a declarat miercuri că Trump este de acord să menţină soldaţii americani în Siria “pentru încă o perioadă”, însă nu doreşte un angajament pe termen lung.
Oficialul a adăugat că Trump doreşte să se asigure că Statul Islamic este înfrânt şi a cerut altor naţiuni din regiune să ajute la stabilizarea Siriei.
“Nu ne vom retrage imediat, dar preşedintele nu doreşte să susţină un angajament pe termen lung”, a precizat oficialul.
Dan Coats, directorul Serviciului naţional de informaţii al Statelor Unite, a afirmat miercuri că administraţia de la Casa Albă va anunţa “destul de curând” care este decizia sa privind trupele americane din Siria. El a adăugat că lideri de rang înalt din domeniul securităţii naţionale s-au întâlnit marţi şi au luat unele decizii, fără să dea detalii.
Pe lângă desfăşurarea de lovituri aeriene împotriva Statului Islamic, SUA a trimis aproximativ 2.000 de soldaţi în Siria, inclusiv forţe speciale, care au oferit suport Forţelor Democrate Siriene (FDS) conduse de kurzi şi le-au ajutat să recupereze teritorii deţinute de Statul Islamic. FDS este format în cea mai mare parte din luptători kurzi din grupul YPG (Unităţile de Apărare a Poporului Kurd).
Turcia a criticat sprijinul oferit de SUA luptătorilor kurzi din YPG, pe care Ankara îi consideră terorişti. De altfel, luna trecută, armata turcă şi rebeli loiali Ankarei au capturat enclava siriană Afrin, controlată la un moment dat de FDS, ignorând avertismentele americanilor că o astfel de acţiune ar putea destabiliza şi mai mult regiunea.
În ciuda apelurilor pentru instituirea unui regim de încetare a focului în Siria, Erdogan a indicat că Turcia şi-ar putea extinde operaţiunea militară şi în alte zone învecinate cu graniţa sa sudică ce sunt controlate de luptători conduşi de YPG.
Jabbour a afirmat că Moscova şi Teheranul vor da undă verde Ankarei împotriva YPG dar, în schimb, rebelii sirieni susţinuţi de Turcia trebuie să vină la masa negocierilor.
Peste 340.000 de persoane au fost ucise şi milioane s-au refugiat în ţară sau în afara graniţei de la izbucnirea războiului sirian în 2011.
