Războiul din Gaza. Qatar anunţă un acord de armistiţiu între Israel şi Hamas. Cât ar dura şi ce presupune

Qatar anunţă un acord de armistiţiu între Israel şi Hamas în luptele din Gaza (Youtube - screenshot)
D.B.
22.11.2023

Qatar a anunţat, miercuri, un acord de armistiţiu pentru ostatici între Israel şi Hamas, care ar aduce o pauză de patru zile în luptele dintr-un război devastator de şase săptămâni, ar obţine libertatea a zeci de ostatici deţinuţi în Fâşia Gaza şi ar duce, de asemenea, la eliberarea a zeci de prizonieri palestinieni, potrivit AP News.

Ministerul de Externe din Qatar a declarat că va anunţa în decurs de o zi când va începe să bată ceasul armistiţiului, în timpul căruia 50 de ostatici vor fi eliberaţi în etape, în schimbul a ceea ce Hamas a declarat că ar fi 150 de prizonieri palestinieni deţinuţi de Israel. Cei eliberaţi de ambele părţi vor fi femei şi copii.

Ajutorul umanitar către Gaza asediată ar urma, de asemenea, să crească.

Anunţul a fost făcut la câteva ore după ce cabinetul israelian a aprobat acordul. Acesta a pus capăt unor săptămâni de negocieri indirecte conduse de Qatar între Israel şi Hamas, un grup militant islamic care conduce Gaza de 16 ani. Statele Unite şi Egiptul au fost, de asemenea, implicate în discuţii de tip "stop-and-go" pentru eliberarea unora dintre cei aproximativ 240 de ostatici deţinuţi de Hamas şi de alţi militanţi din Gaza.

Eliberarea ostaticilor va începe la aproximativ 24 de ore după ce acordul va fi aprobat de toate părţile, a declarat un oficial de rang înalt de la Casa Albă, care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre chestiuni sensibile.

Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu nu a făcut nicio menţiune privind eliberarea prizonierilor palestinieni sau creşterea ajutorului umanitar atunci când a confirmat aprobarea acordului.

"Guvernul Israelului s-a angajat să îi aducă acasă pe toţi ostaticii. În această seară, guvernul a aprobat schiţa pentru prima etapă de realizare a acestui obiectiv", a menţionat biroul într-o declaraţie.

Înaintea votului Cabinetului, care a avut loc după o şedinţă de şase ore care a durat până dimineaţa devreme, Netanyahu a declarat că războiul împotriva Hamas va fi reluat după expirarea armistiţiului.

"Suntem în război şi vom continua războiul. Vom continua până când ne vom atinge toate obiectivele", a afirmat el.

Salutând acordul, preşedintele american Joe Biden a subliniat că Netanyahu s-a angajat să susţină o "pauză prelungită" pentru a se asigura nu numai că toţi ostaticii sunt eliberaţi, ci şi că asistenţa umanitară poate fi trimisă palestinienilor din Gaza.

Biden, care se află în Nantucket, Massachusetts, pentru sărbătoarea de Ziua Recunoştinţei, a declarat că acordul ar trebui să elibereze unii ostatici americani şi a adăugat: "Nu mă voi opri până când nu vor fi eliberaţi toţi".

În declaraţia guvernului israelian se precizează că armistiţiul va fi prelungit cu o zi în plus pentru fiecare 10 ostatici suplimentari eliberaţi de Hamas.

O acalmie pe termen mai lung ar putea duce la presiuni, atât internaţionale, cât şi interne, pentru ca Israelul să pună capăt războiului fără a-şi atinge obiectivul de a distruge capacităţile militare ale Hamas.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a declarat că este pregătit să asiste la orice schimb în războiul dintre Israel şi Hamas. Preşedinta Crucii Roşii, Mirjana Spoljaric, s-a întâlnit cu liderul politic al Hamas, Ismail Haniyeh, în Qatar, precum şi cu lideri politici din Qatar, la începutul acestei săptămâni.

Războiul a izbucnit la 7 octombrie, când câteva mii de militanţi Hamas au trecut peste graniţă în Israel, ucigând cel puţin 1.200 de persoane şi luând sute de ostatici. Cei mai mulţi dintre morţi erau civili, în timp ce printre ostatici se numără copii mici, femei şi persoane în vârstă.

Israelul a răspuns cu atacuri aeriene devastatoare asupra Gaza, săptămâni întregi, urmate de o invazie terestră care a început în urmă cu peste trei săptămâni.

Peste 11.000 de palestinieni au fost ucişi în timpul ofensivei israeliene, potrivit Ministerului Sănătăţii din teritoriul condus de Hamas. Acesta nu face distincţie între civili şi militanţi, deşi aproximativ două treimi dintre morţi au fost identificaţi ca fiind femei şi minori.

Israelul afirmă că mii de militanţi Hamas au fost ucişi.

Invazia a provocat distrugeri uriaşe în nordul Gaza, inclusiv în oraşul Gaza, a provocat o criză umanitară cu penurie de alimente, medicamente, combustibil şi alte bunuri esenţiale pe întreg teritoriul, iar aproximativ 1,7 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul ţării.

Israelul a respins criticile internaţionale tot mai numeroase şi a promis că va continua până când va distruge capacităţile militare şi de guvernare ale Hamas şi până când toţi ostaticii vor fi eliberaţi. Hamas, un grup militant islamic care a jurat să distrugă Israelul, conduce Gaza de când a înlăturat Autoritatea Palestiniană recunoscută la nivel internaţional în 2007.

Întoarcerea oricăruia dintre ostatici ar putea ridica moralul în Israel, unde situaţia dificilă a acestora a captat atenţia ţării. Emisiunile sunt pline de interviuri cu familiile ostaticilor, printre care se numără bebeluşi, femei şi copii, de asemenea persoane în vârstă de 80 de ani cu probleme de sănătate.

Familiile au devenit o forţă puternică în Israel, organizând demonstraţii în masă şi marşuri care fac presiuni asupra guvernului pentru a-i aduce acasă pe cei dragi. Acestea au făcut dintr-o piaţă centrală din Tel Aviv cartierul lor general, unde exponate evocatoare, cum ar fi o masă lungă şi albă cu locuri pentru toţi cei 240 de ostatici, sunt menite să menţină situaţia lor în atenţia publicului.

Dar structura acordului ar putea slăbi Israelul din mai multe direcţii.

Orice pauză ar oferi grupării Hamas şi liderului său din umbră, Yehya Sinwar, o şansă de regrupare după ce au suferit pierderi grele în timpul luptelor, mai ales dacă Hamas prelungeşte situaţia cu eliberări suplimentare de ostatici.

Israelul susţine că a ucis mii de luptători Hamas, deşi nu a prezentat dovezi, şi că a distrus părţi din sistemul de tuneluri subterane al grupării. Dar oficialii israelieni recunosc că o mare parte din infrastructura grupului rămâne intactă.

O încetare a focului ar putea, de asemenea, să sporească presiunea internaţională, deja în creştere, asupra Israelului pentru a-şi opri ofensiva, pe măsură ce se va vedea întreaga amploare a pagubelor din Gaza. Chiar şi SUA, principalul susţinător al Israelului, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul mare de victime în rândul populaţiei civile din Gaza.

Aproximativ trei sferturi din populaţia din Gaza a fost strămutată, oamenii locuind acum în adăposturi supraaglomerate şi insalubre.

Mulţi dintre ei, dacă nu majoritatea, nu se vor putea întoarce acasă din cauza pagubelor uriaşe din nord şi a prezenţei continue a trupelor israeliene acolo. Acest lucru ar putea duce la un dezastru umanitar şi mai grav, pe măsură ce oamenii rămân în adăposturi sau sunt forţaţi să trăiască în corturi în timpul iernii reci şi ploioase.

Iar în Israel, eliberarea eşalonată a ostaticilor riscă să declanşeze diviziuni între familiile celor care sunt eliberaţi şi ale celor care rămân în captivitate. Soldaţii, de exemplu, sunt susceptibili să fie printre ultimii care vor fi eliberaţi. Familiile soldaţilor, printre care se numără şi femei tinere care au servit ca observatoare de-a lungul frontierei, vor face probabil presiuni asupra guvernului să nu reia ofensiva până când cei dragi nu se vor întoarce şi ei acasă.

"Există multe familii şi multe opinii", a declarat, pentru postul de televiziune israelian Channel 12, Hadas Kalderon, căreia i-au fost răpiţi cei doi copii mici împreună cu tatăl lor.

Un armistiţiu îndelungat ar putea afecta, de asemenea, pregătirea de luptă a Israelului. Deşi se aşteaptă ca trupele israeliene să rămână pe poziţii, iar armata israeliană a declarat că planurile sale de luptă rămân intacte, va fi dificil şi riscant pentru armată să îşi lase forţele staţionare în spatele liniilor inamice.

Întrebat cu privire la o încetare a focului, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, contraamiralul Daniel Hagari, a declarat: "Nu este nevoie de o încetare a focului. Armata va şti cum să îşi menţină realizările operaţionale".

Hamas ar putea încerca să declare o victorie, dar Sinwar nu va avea prea multe de sărbătorit. Chiar dacă va supravieţui şi Hamas îşi va menţine puterea, el se va confrunta cu distrugeri semnificative care vor avea nevoie de ani, dacă nu de decenii, pentru a fi reparate.

Între timp, luptele au continuat şi marţi, linia frontului de război mutându-se în tabăra de refugiaţi Jabaliya, un labirint dens de clădiri de beton din apropierea oraşului Gaza, care găzduieşte familii strămutate în războiul din 1948.

Israelul bombardează zona de săptămâni întregi, iar armata a declarat că luptătorii Hamas s-au regrupat acolo şi în alte districte din est, după ce au fost alungaţi din cea mai mare parte a oraşului Gaza.

În sudul Libanului, o lovitură israeliană a ucis doi jurnalişti de la televiziunea Al-Mayadeen, potrivit reţelei Pan-Arab aliate Hezbollah şi oficialilor libanezi. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea armatei israeliene. Un alt atac israelian cu dronă în Liban a ucis patru membri Hamas, au declarat un oficial palestinian şi un oficial de securitate libanez.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor