Ratingul de credit al Budapestei scade la „junk” pe fondul adâncirii conflictului cu guvernul Orban privind finanţarea

Oraşul Budapesta a fost retrogradat la ratingul „junk” de către Moody’s şi plasat sub observaţie pentru posibile reduceri suplimentare, o măsură care ar putea creşte costurile de împrumut, în contextul în care primarul liberal al capitalei se află în conflict cu primul ministru, scrie Euronews.

Oraşul Budapesta a fost retrogradat la statutul de junk de către Moody's, o agenţie de rating de credit globală de prim rang, într-o acţiune de rating care leagă în mod explicit riscul de credit pe termen scurt al capitalei maghiare de presiunea asupra lichidităţii şi de dispută instituţională în curs cu guvernul naţional.

„Moody's Ratings a retrogradat astăzi evaluarea de credit de bază a oraşului Budapesta de la baa3 la ba1 şi ratingurile pe termen lung ale emitentului (străine şi interne) de la Baa3 la Ba1. În acelaşi timp, ratingurile au fost plasate sub supraveghere pentru o eventuală retrogradare suplimentară”, a declarat agenţia într-un comunicat.

Retrogradarea Budapestei la Ba1 scoate oraşul din zona de investiţii, semnalând un risc de credit pe termen scurt mai ridicat şi o potenţială creştere a costurilor de împrumut.

În schimb, alte capitale europene se află confortabil în zona de investiţii: ratingul de credit pe termen lung al Parisului este A /A-1, iar ratingul pe termen lung al administraţiei locale din Berlin este AAA de către Fitch şi Scope şi Aa1 de către Moody's, reflectând un risc de credit foarte scăzut şi un sprijin instituţional puternic.

Prin urmare, ratingul Ba1 al Budapestei o plasează sub majoritatea marilor municipalităţi din Europa de Vest, indicând faptul că, în condiţiile actuale, Moody's o consideră mai expusă incertitudinii, spre deosebire de profilurile de credit mai puternice şi mai previzibile ale Parisului şi Berlinului.

Primarul liberal al Budapestei, Gergely Karacsony, şi partidul Fidesz, aflat la putere în Ungaria, sunt angajaţi într-o dispută fiscală acerbă care a afectat în mod direct fluxul de numerar al oraşului.

Karacsony a acuzat în repetate rânduri guvernul naţional că a redus transferurile de la stat şi a redirecţionat fondurile departe de capitală de când a preluat funcţia, susţinând că finanţarea de la stat pentru administraţiile locale a fost redusă cu aproximativ 20% în medie, iar în cazul Budapestei cu aproximativ 30%, ceea ce înseamnă că s-au transferat automat mai puţini bani în cadrul sistemului obişnuit de finanţare.

El a mai spus că guvernul nu a plătit fondurile care se cuveneau legal oraşului – de exemplu, subvenţiile convenite pentru proiecte precum renovarea podului Chain Bridge, simbolul capitalei, sau achiziţionarea de noi troleibuze –, ceea ce a afectat finanţele oraşului.

Karacsony a mai spus că suma pe care oraşul trebuie să o plătească sub formă de aşa-numite contribuţii de solidaritate – o taxă pe care Budapesta o plăteşte la bugetul central – a fost majorată brusc şi utilizată pentru a compensa fondurile care erau alocate anterior pentru administraţia locală, lăsând oraşul cu venituri chiar mai mici decât se preconiza.

Taxa de contribuţie de solidaritate a fost introdusă în Ungaria în forma sa actuală în 2019, cu scopul de a se asigura că municipalităţile mai bogate, cu venituri mai mari, contribuie la sprijinirea municipalităţilor mai sărace care se confrunta cu situaţii financiare mai dificile.

Valoarea contribuţiei se bazează pe veniturile fiscale şi alte venituri ale administraţiilor locale. Cu cât veniturile lor sunt mai mari, cu atât suma pe care trebuie să o plătească la bugetul central este mai mare.

Guvernul contestă calculele oraşului, prim-ministrul Viktor Orban acuzând conducerea opoziţiei din Budapesta de proastă gestionare financiară şi susţinând ca, fiind cea mai bogată regiune a Ungariei, capitala ar trebui să suporte contribuţii de solidaritate mai mari pentru a sprijini municipalităţile mai sărace.

Orban a declarat că statul este pregătit să acorde „tot ajutorul” necesar Budapestei, inclusiv acoperirea salariilor din sectorul public, dacă este necesar, dar numai după ce oraşul recunoaşte oficial riscul de insolvenţă — o măsură care, potrivit liderilor oraşului, ar plasa finanţele acestora sub controlul guvernului central.

În cursul verii, conducerea capitalei a acceptat că Oficiul de Audit al Statului (ÁSZ) să examineze operaţiunile oraşului, iar rezultatele au fost publicate în septembrie.

ÁSZ a recunoscut că, începând din 2020, pe lângă dificultăţile economice cauzate de pandemia de Covid-19, creşterea preţurilor la energie şi inflaţia în creştere, obligaţiile bugetare sporite impuse de guvern au contribuit, de asemenea, la înrăutăţirea constantă a situaţiei financiare a capitalei.

Cea mai mare povară dintre acestea este contribuţia de solidaritate contestată de Karacsony de ani de zile şi care a crescut treptat până la 89 de miliarde de forinţi (230,5 milioane de euro) în acest an.

La începutul lunii decembrie, în cadrul unei şedinţe a consiliului local, Karacsony a declarat că „nu se vor înclina în faţa guvernului şi nu îi vor săruta mâinile pentru a-şi recupera banii”.

Impasul cu guvernul central ar putea duce capitala la încheierea anului cu un deficit de 33 de miliarde de forinţi (85,5 milioane de euro), ceea ce ar duce la o situaţie ilegală. În cadrul sistemului de finanţe publice din Ungaria, municipalităţile nu au voie să înregistreze deficite continue, aşa cum o fac guvernele naţionale.

Această regulă a fost înăsprită în mod deliberat după perioada 2010-2014, când multe administraţii locale au acumulat datorii mari pe care statul a trebuit să le acopere ulterior. De atunci, legislaţia maghiară se bazează pe principiul „bugetului echilibrat” pentru autorităţile locale, insistând asupra faptului că oraşele trebuie să se angajeze numai la cheltuieli pe care le pot acoperi integral cu venituri garantate sau împrumuturi aprobate.

Orice împrumut care depăşeşte gestionarea obişnuită a numerarului necesită aprobarea explicită a guvernului central.

Conducerea Budapestei susţine că riscul de deficit nu provine din cheltuieli excesive, ci din transferurile de stat întârziate sau reţinute şi din creşterea plăţilor obligatorii către bugetul central, combinate cu faptul că oraşul nu poate împrumuta liber fără aprobarea guvernului.

Moody's nu afirma că Budapesta este retrogradată deoarece este prost administrată sau are datorii mari, ci deoarece ar putea rămâne fără lichidităţi la momentul nepotrivit — iar acest risc este agravat de conflictul cu guvernul naţional.

Având mai puţine lichidităţi disponibile şi fără garanţii cu privire la momentul în care vor sosi fondurile de la stat, Moody's consideră că există un risc mai mare ca Budapesta să întâmpine dificultăţi în a-şi plăti facturile la timp în viitorul apropiat.

Moody's a plasat, de asemenea, ratingul sub revizuire pentru o eventuală retrogradare, avertizând că presiunea continuă asupra lichidităţilor sau neplata unui descoperit de cont până la sfârşitul anului 2025 ar putea declanşa o nouă reducere a ratingului.

„Măsura vine în urma dezvăluirii poziţiei de lichiditate a Budapestei, care evidenţiază îngrijorările cu privire la capacitatea oraşului de a-şi rambursa toate obligaţiile până la 31 decembrie 2025”, se arată în comunicat.

Atunci când un oraş pierde statutul de credit de investiţii, mai puţini creditori şi investitori sunt dispuşi sau autorizaţi să acorde finanţare.

Multe instituţii mari – precum fondurile de pensii şi asigurătorii – au reguli interne care le împiedică să acorde împrumuturi sau să investească în debitori cu rating mai scăzut. Altele pot continua să acorde împrumuturi, dar numai la rate ale dobânzii mai mari sau în condiţii mai stricte.

În ciuda retrogradării, Moody's a remarcat că povara datoriei Budapestei a scăzut drastic, ajungând la 35% din veniturile operaţionale în 2024, de la 71% în 2021, şi se aşteaptă să scadă şi mai mult.

Oraşul a înregistrat, de asemenea, un sold operaţional primar de 13% în 2024. Cu toate acestea, agenţia a afirmat că aceste puncte forte au fost depăşite de „tensiunile politice cu guvernul central”, ceea ce a dus la o lichiditate foarte scăzută şi la o predictibilitate redusă a bugetului.

Ratingurile reflectă, de asemenea, îngheţarea parţială a fondurilor UE pentru Ungaria şi lipsa aprobării pentru noi împrumuturi pe termen lung de către oraş.