Raportul SIE de pe masa CSAT, declasificat: Ce jocuri a făcut Rusia în alegerile din România
Serviciul de Informaţii Externe (SIE) a pus pe masa şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) o analiză a riscurilor la adresa securităţii naţionale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra infrastructurilor IT&C, în contextul procesului electoral.
Documentul subliniază că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice şi scurgeri de informaţii. Aceste acţiuni fac parte dintr-o strategie mai largă a Rusiei de a influenţa opinia publică şi procesele electorale în ţările occidentale, cu un accent deosebit pe statele de pe flancul estic al NATO.
Contextul general
Rusia are o istorie îndelungată de interferenţă în procesele electorale ale altor state, cu o intensificare a acestor activităţi în Occident începând cu alegerile prezidenţiale din SUA din 2016. Interesul Rusiei pentru astfel de acţiuni ostile s-a amplificat, cu un accent deosebit pe mediul online, datorită dificultăţii de a identifica legăturile dintre operaţiuni şi indivizi.
Acţiuni de influenţă ruseşti în 2024
În 2024, Rusia a desfăşurat acţiuni de influenţă în mai multe scrutine occidentale, inclusiv alegerile europarlamentare din iunie.
Principalele concluzii preliminare includ:
1. Realizarea de cercetări sociologice detaliate ale statelor-ţintă
2. Accentul pe agresiunea informaţională şi utilizarea inteligenţei artificiale
3. Extinderea infrastructurii online şi diversificarea tehnicilor de răspândire a narativelor pro-ruse
4. Menţinerea interesului pentru susţinerea candidaţilor pro-ruşi, de extremă dreapta şi antisistem
Tactici, tehnici şi proceduri
Rusia a folosit o varietate de metode pentru a-şi atinge obiectivele:
- Crearea şi consolidarea reţelelor de platforme online şi grupuri pe reţelele sociale
- Dezvoltarea reţelelor de sprijin pro-Kremlin
- Diversificarea metodelor de eludare a măsurilor occidentale
- Organizarea de evenimente culturale dedicate valorilor ruse
- Fabricarea de conţinut deepfake pentru defăimarea candidaţilor incomozi
Obiectivele Rusiei
Principalele obiective ale acţiunilor de influenţă ruseşti includ:
- Amplificarea temerilor populaţiei privind degradarea situaţiei de securitate
- Subminarea încrederii în autorităţi
- Evidenţierea impactului negativ al politicilor occidentale
- Consolidarea poziţiei liderilor eurosceptici şi extremişti
- Erodarea sprijinului pentru Ucraina
Situaţia în România
România este percepută de Moscova ca un stat inamic, fiind considerată o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei. Kremlinul are un interes crescut în influenţarea mood-ului şi agendei în societatea românească în context electoral prin:
- Propagandă şi dezinformare, inclusiv utilizarea tehnologiilor emergente
- Sprijinirea candidaţilor eurosceptici şi alimentarea mişcărilor antisistem
- Încurajarea nemulţumirilor pentru a pune presiune pe autorităţi să reducă sprijinul pentru Ucraina
Operaţiuni informaţionale împotriva României
Analiza modului în care aparatul de propagandă rusă a vizat România în 2024 evidenţiază o abordare atât indirectă, prin prisma apartenenţei la NATO/UE, cât şi directă, în contextul creşterii "ameninţărilor României la adresa securităţii Rusiei".
Mesajele au vizat:
1. Divizarea societăţii pe teme sensibile
2. Discreditarea capacităţii de răspuns a NATO şi României
3. Erodarea sprijinului populaţiei pentru deciziile de politică externă
4. Evidenţierea presupusei implicări a României în conflicte regionale
Vedeţi aici, integral, Documentul CSAT Serviciul de Informaţii Externe
