Raportul pe justiţie, publicat fără a mai fi consultat de partea română

Oficialii UE au decis ca raportul pe justiţie în cazul României să fie publicat pe 30 ianuarie, fără ca partea română să mai aibă acces la conţinutul acestuia anterior, aşa cum se proceda până acum, informează RFI. Decizia a fost luată pentru că oficialii europeni sunt nemulţumiţi de faptul că la precedentele ediţii ale raportului au apărut în presă fragmente din actul respectiv, înainte ca acesta să fie făcut public.

Cele care au avut acces la rapoartele anterioare au fost autorităţile române, bănuite că au furnizat informaţii presei. Pentru că anul acesta partea română nu va mai avea acces la conţinutul raportului înainte de publicare, nu va mai putea face modificări, aşa cum s-a procedat în anii trecuţi. Aceasta înseamnă că forma finală va fi cea realizată doar de cei de la Bruxelles.

România se aşteaptă la un raport critic, în care să fie subliniate toate probleme apărute în ceea ce priveşte justiţia în ultimul timp, pe baza monitorizărilor realizate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Importanţa raportului

Raportul MCV va fi decisiv pentru poziţia statelor membre UE faţă de aderarea României la spaţiul Schengen, a declarat recent ministrul irlandez al Justiţiei, Egalităţii şi Apărării, Alan Shatter. Oficialul irlandez a prezentat priorităţile Preşedinţiei irlandeze în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne, ocazie cu care a dat asigurări că Dublinul va face tot posibilul pentru a rezolva problema la Consiliul JAI din martie.

Olanda şi Germania au precizat că aşteaptă raportul pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru a lua o poziţie privind Schengen.
Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a declarat că există „interpretări diferite” asupra modificărilor privind imunitatea parlamentarilor români, astfel că CE trebuie să studieze în detaliu chestiunea, iar reacţia să se va reflecta în raportul MCV.

„Comisia va avea o reacţie asupra acestei chestiuni în raportul pentru România. După cum vă amintiţi a existat un angajament în precedentul raport MCV, din iulie anul trecut, în ceea ce priveşte statul de drept, independenţa justiţiei”, a precizat Mark Gray.

Ridicarea imunităţii pentru parlamentarii cu probleme în justiţie figurează pe lista cu cele 11 cerinţe introdusă de Comisia Europeană în raportul MCV din iulie 2012.

O altă problemă care reprezintă o vulnerabilitate pentru raportul MCV a fost desemnarea procurorilor-şefi pentru Parchetul general şi DNA care nu s-a realizat nici până acum, după ce CSM a dat aviz negativ, iar Băsescu a refuzat să-i numească pe cei doi candidaţi propuşi de ministrul justiţiei Mona Pivniceru.

Poziţia Franţei şi Germaniei

Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, a declarat că nu vor mai exista obstacole în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgăriei la spaţiul Schengen, atunci când rapoartele MCV vor fi pozitive.

„Cred însă că există o neînţelegere, şi poate chiar o ipocrizie, şi aici autorităţile române au dreptul să semnaleze: C-ul din MCV înseamnă cooperare, dar am făcut, din cooperare, control. În lunile care urmează, vom face în aşa fel încât să reuşim o logică de cooperare bilaterală, dar şi multilaterală în UE”, a afirmat Philippe Gustin, la Digi24.

Dincolo de modernizarea tehnică a controlului frontierelor, pentru aderarea la Schengen, România trebuie să înregistreze mai multe progrese în reforma justiţiei şi în lupta anticorupţie, a informat ambasadorul Germaniei, Andreas Von Mettenheim.

"Germania şi Franţa au o poziţie comună. Important este modul în care Comisia Europeană, care se ocupă de această chestiune, va evalua progresele în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. Este important ca România să demonstreze o imagine de unitate în exterior, ca toate forţele politice să aibă un interes profund în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi progresele în acest domeniu şi, dacă toate aceste lucruri vor avea loc, sunt convins că aplicarea deplină a prevederilor tratatului Schengen va avea loc conform acelui model în două etape propus de ambele noastre ţări, începând cu aeroporturile şi porturile într-o primă fază şi cu frontierele terestre într-o a doua etapă", a declarat Andreas Von Mettenheim.