Raportarea adevărului este o profesie cu risc ridicat

Jurnaliştii trăiesc momente periculoase, nu atât de mult din cauza schimbului de focuri din zonele aflate în conflict, ci pentru că sunt vânaţi şi sacrificaţi pentru raportarea adevărului.

În medie, 30 de jurnalişti sunt ucişi în fiecare an în ţările în care statul de drept ar trebui să funcţioneze, cum ar fi Columbia, Rusia şi Filipine, a declarat Robert Mahoney, director adjunct al Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ), la o audiere a Congresului de la Washington, pe 25 iulie. CPJ o agenţie de supraveghere a libertăţii presei.

Ucigaşii rămân nepedepsiţi în mare măsură, descurajându-i pe cei care ar dori să raporteze despre crima organizată, corupţie şi conflicte.

"Cei mai mulţi jurnalişti ucişi în zonele de conflict nu relatau despre război - ei erau jurnalişti locali care raportau despre probleme locale, cum ar fi drepturile omului şi corupţie", a declarat Mahoney.

"Potrivit unei cercetări CPJ, în aproximativ o treime din cazuri sunt suspectate legături guvernamentale, consolidând astfel ciclul de impunitate", a adăugat el.

Mahoney susţine că pedepsele cu închisoarea şi exilul trimit acelaşi mesaj de reducere la tăcere.

Din cei 179 de jurnalişti despre care se ştie că ar fi încarceraţi actualmente în întreaga lume, aproximativ o treime sunt deţinuţi fără ca vreo acuzaţie să fie dezvăluită public, a spus el.

Mulţi jurnalişti sunt forţaţi să îşi părăsească patria, mai ales cei din Eritreea, Etiopia şi Somalia, dar şi cei din Siria şi Pakistan. Mai mult de un sfert din cei 57 de jurnalişti refugiaţi au fugit din ţări est-africane.

CPJ şi-a concentrat mărturia în special pe represiunea mass-media din Honduras, Rusia şi Turcia.

"Ei au oferit dovezi pentru gama largă de represiune, cenzura forţată, impunitate şi violenţă cu care se confrunta în mod direct jurnaliştii de astăzi", a declarat Mahoney.

Şedinţa, intitulată Ameninţări la Adresa Libertăţii Mass-Mediei la Nivel Mondial, a avut loc în faţa Comisiei Tom Lantos pentru Drepturile Omului.

Un martor, dr. Karin Deutsch Karlekar de la Freedom House, a încercat să pună o notă mai pozitivă asupra libertăţii mass-mediei de astăzi.

Pentru prima dată în opt ani, indicele anual al libertăţii presei oferit de CPJ a înregistrat câştiguri privind libertatea presei, mai ales în ţările din Orientul Mijlociu şi Africa, care au fost incluse anterior în lista "celor mai represive din lume."

Cu toate acestea, agentia a recunoscut că aceste câştiguri au fost mult prea mici şi a evidenţiat locurile unde presa a suferit eşecuri şi represiune crescută în 2011.

China, despre care agentia a spus că are sistemul cel mai sofisticat de represiune mass-media din lume, a crescut numărul arestărilor şi eforturile de cenzurare, atât a surselor vechi cât şi a celor noi de informaţii, după cum au făcut şi Rusia, Iranul şi Venezuela, a susţinut CPJ.

Îngrijorător este faptul că nu numai regimurile autoritare au înregistrat un declin în libertatea mass-mediei: tendinţe de suprimare a mass-mediei au apărut şi în democraţii bine consolidate, cum ar fi Ungaria, Africa de Sud şi Coreea de Sud.

"În prezent, doar 14,5 la sută din populaţia lumii - sau aproximativ una din şase persoane - trăieşte în ţări în care relatarea de ştiri politice este robustă, siguranţa jurnaliştilor este garantată, intruziunea statului în problemele mass-mediei este minimă, iar presa nu este supusă unor presiuni juridice sau economice oneroase", a spus ea.

Michael Posner, asistentul secretarului american de stat pentru democraţie, drepturile omului şi forţa de muncă, a declarat că administraţia Obama şi-a intensificat eforturilor de a urmări şi de a răspunde noilor ameninţări la adresa libertăţii presei.

Ameninţările nu includ doar atacuri fizice asupra jurnaliştilor dar şi folosirea greşită a legilor contra terorismului pentru a acuza jurnaliştii, urmăriri penale menite să schilodească financiar organizaţiile de ştiri şi eforturi de a controla şi cenzura Internetul.

El a susţinut că schimbările tehnologice au extins canalele de distribuţie a informaţiilor, făcând referire la creşterea numărului de cetăţeni jurnalişti. "Cetăţenii de rând, care nu au nici o formare în jurnalism, pot şi difuzează informaţii non stop despre aproape fiecare ţară din lume."

Prevenirea "conversaţiilor incriminatoare" şi menţinerea unor căi de comunicare deschise au fost mult mai dificile, a spus el, menţionând eforturile în creştere ale guvernelor de a cenzura Internetul şi de a sancţiona sau persecuta utilizatorii reţelelor sociale pentru textele de pe Twitter, pentru postările şi mesajele lor.

Mass-media socială "nu trebuie să devină o nouă frontieră pentru represiune", a afirmat el.

Un motiv de îngrijorare a fost o propunere către Naţiunile Unite din partea Chinei şi Rusiei, cu sprijinul Tadjikistanului şi Uzbekistanului, de a crea un cod de conduită globală care să pună în aplicare "securitatea informaţiilor" şi un control mai mare asupra Internetului.

"Aceasta este o idee foarte proastă", a declarat el la audiere.

Statele Unite ale Americii şi-au sporit eforturile de a apăra libertatea Internetului, prin limitarea exporturilor de tehnologie către Iran şi Siria, tehnologie ce ar putea fi utilizată pentru supravegherea Internetului. Statele Unite s-au alăturat altor 17 ţări, pentru a forma Coaliţia pentru Libertatea Online.

Până în prezent, 38 de co-sponsori din Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care cuprinde 56 de state, urmăresc adoptarea Declaraţiei privind Libertăţile Fundamentale în Era Digitală.

Acordul are drept scop asigurarea că noile tehnologii sunt creditate cu aceleaşi drepturi şi libertăţi ca şi alte mijloace media şi că aceste drepturi sunt respectate atât online cât şi offline, a spus el.