Raport: Mişcarea "suveranistă", principala sursă de dezinformare din România
Un raport recent al organizaţiei Disinfo.eu arată că România se confruntă cu un val tot mai intens de dezinformare, dominat de mesaje anti-europene, teorii conspiraţioniste şi discursuri populiste promovate de mişcarea „suveranistă”. Potrivit documentului, semnat de cercetătorul Ciprian Cucu de la Universitatea de Vest din Timişoara, influenţa propagandei ruse este tot mai vizibilă în mediul online – în special pe TikTok – şi a avut un impact semnificativ inclusiv asupra alegerilor prezidenţiale din 2024–2025, scrie Ziare.com.
Rusia îşi extinde influenţa prin canale locale
Raportul subliniază că mişcarea asa-zis suveranistă – o combinaţie de naţionalism, populism şi teorii ale conspiraţiei – a devenit o forţă politică majoră, partidele asociate acesteia obţinând aproximativ 35% din mandatele parlamentare. În acest context, Rusia a reuşit să-şi răspândească mesajele prin intermediul unor politicieni, influenceri şi publicaţii alternative, fără a avea nevoie de o prezenţă media directă în România.
Potrivit documentului, anularea alegerilor prezidenţiale din 2024 de către Curtea Constituţională – în urma acuzaţiilor privind implicarea rusă în campania lui Călin Georgescu – a declanşat o explozie de teorii conspiraţioniste. Acestea au susţinut ideea unei aşa-zise „lovituri de stat” orchestrate de SUA, UE şi Franţa, fiind intens promovate de figuri publice precum Diana Şoşoacă şi Cozmin Guşă, dar şi de numeroase conturi false de pe reţelele sociale.
Pe lângă temele politice, raportul evidenţiază persistenţa campaniilor de dezinformare privind COVID-19, a mesajelor anti-LGBTQ şi a celor care prezintă Uniunea Europeană drept un „nou imperiu sovietic” ce ar „coloniza România”. Alte naraţiuni dominante vizează presupusa trimitere a românilor pe frontul din Ucraina şi portretizarea Ucrainei ca „duşman al României”.
Educaţia media – veriga slabă
Nivelul scăzut al educaţiei media agravează fenomenul: România se situează pe penultimul loc în Uniunea Europeană la alfabetizare media. Totuşi, raportul remarcă existenţa unui sector independent de presă activ, deşi subfinanţat, precum şi eforturile ONG-urilor şi ale platformelor de fact-checking precum Factual, Veridica, InfoRadar şi Romania Check în combaterea dezinformării.
Autorii constată că autorităţile române nu au reuşit până acum să aplice eficient măsuri pentru contracararea fenomenului. Deşi există o strategie naţională pentru comunicare strategică şi combaterea dezinformării, implementarea acesteia este limitată, iar unele iniţiative guvernamentale au fost criticate pentru lipsă de transparenţă şi tendinţe de cenzură.
