Raport: Mass media din R. Moldova este afectată de propagandă, manipulare şi dezinformare
Factorul politic a reuşit să-şi subordoneze o parte dintre cele mai influente organe de presă din R.Moldova în scopuri electorale, iar statul nu are interes pentru asigurarea unui pluralism mediatic real, constată experţi de la Chişinău.
Protest al jurnaliştilor la Parlamentul R. Moldova de ziua presei (facebook.com/C. Grigoriţă)
Situaţia mass mediei din Republica Moldova rămâne gravă. Jurnaliştii s-au confruntat şi pe parcursul anului trecut cu ameninţări lansate de politicieni sau funcţionari publici, iar aplicarea ineficientă a legii a încurajat acest fenomen. Sunt câteva dintre concluziile Indicelui privind Situaţia Presei din Moldova în anul 2019, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent, miercuri, 26 februarie.
Evaluatorii, 14 experţi în domeniu, constată că situaţia presei este similară cu cea din anii precedenţi, adică gravă, oferind un punctaj de 24.14 din totalul de 60. Potrivit concluziilor raportului, de cele mai multe ori, ameninţările la adresa securităţii mass mediei şi a angajaţilor din domeniu au venit din partea organelor de stat, a politicienilor şi a funcţionarilor publici.
Totodată, aplicarea ineficientă sau lipsa de aplicare a legislaţiei în cazurile de risc sunt principalele cauze ale insecurităţii jurnaliştilor şi fac ca fenomenul să fie tot mai frecvent.
„Cadrul juridic actual de reglementare a activităţii mass mediei este în bună parte suficient şi conform standardelor internaţionale. Totuşi, luând în calcul realităţile în continuă schimbare, legislaţia media naţională necesită, pe de o parte, să fie completată cu norme ce ar asigura reglementarea activităţii tuturor tipurilor de presă, iar, pe de altă parte, să fie adaptată la standardele internaţionale”, se arată în raport.
De asemenea, experţii au notat că situaţia mass mediei din R. Moldova în contextul politic al anului 2019 a fost similară celei din anii electorali precedenţi. Factorul politic, prin diverse modalităţi, a reuşit să-şi subordoneze o mare parte dintre cele mai influente organe de presă în scopuri electorale. Trenarea implementării reale a legislaţiei în vigoare a perpetuat şi a stimulat un mediu politic defavorabil activităţii şi dezvoltării presei independente.
În R. Moldova, aparent, există pluralism mediatic extern, dar, totodată, evaluatorii au atestat zone geografice întregi în care lipsesc instituţiile de presă. Pluralismul extern continuă să fie afectat grav, în special, de concentrarea proprietăţii în domeniul mediatic pe principii politice. Statul nu demonstrează interes şi preocupare pentru asigurarea unui pluralism mediatic real în beneficiul cetăţenilor.
Calitatea mass mediei este afectată în continuare de fenomene nocive, precum: propaganda, manipularea, dezinformarea şi ştirile false. Acţiunile, iar mai des, inacţiunile factorilor decidenţi nu au reuşit să descurajeze aceste fenomene.
În concluzie, printre alte recomandări, experţii sugerează autorităţilor moldovene să abandoneze practica vicioasă de înregimentare a mass mediei în lupte politice, precum şi cea de ingerinţă politică în activitatea presei, iar organele de drept să reacţioneze prompt şi eficient în cazurile de intimidare, ameninţare sau agresare a jurnaliştilor şi instituţiilor media, pentru a diminua şi a descuraja asemenea fapte.
