Raluca Prună: "Trebuie creat un orizont de aşteptare scurt pentru ridicarea MCV"

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat luni la o întâlnire cu senatorii PSD că speră că oficialii Comisiei Europene să poată stabili un calendar realist şi cu termene clare privind ridicarea MCV, relatează Mediafax.

Întrebată de senatorii PSD dacă a discutat despre criticile pe care raportul MCV le aduce Parlamentului, în ceea ce priveşte solicitările Justiţiei în cazul deputaţilor şi al senatorilor, Prună a răspuns:

"Nu am discutat, am discutat, în general, despre raport şi împărtăşesc punctul de vedere al unora dintre senatori, care este, de altfel, şi punctul de vedere al Guvernului că la 10 ani după instituirea Mecanismului (…) suntem cu toţii de acord, Guvernul în primul rând, că trebuie creat un orizont de aşteptare, scurt, pentru ridicarea acestui Mecanism", a declarat Raluca Prună.

Ministrul Justiţiei Prună a mai precizat că România ar putea fi în poziţia de a cere ridicarea MCV după raportul din luna iunie, dacă acesta va fi pozitiv.

Pe de altă parte, potrivit Hotnews, Prună a refuzat să comenteze punctul de vedere al preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a cerut ca Guvernul să retrimită raportul Comisiei Europene şi să declanşeze procedura de ridicare a mecanismului.

Reamintim că în ultimul raport MCV pe ţară a fost criticată "atenţia deosebită" acordată de Parlament unor modificări controversate ale codurilor penale iniţiate de aleşii ţării, în timp ce modificările propuse de Ministerul Justiţiei au trebuit să aştepte:

"Unele modificări sunt inevitabile şi, în consultare cu sistemul judiciar, guvernul a propus modificări menite să remedieze problemele identificate încă din primăvara anului 2014. Cu toate acestea, modificările respective nu au fost încă adoptate de către Parlament. În acelaşi timp, Parlamentul a acordat o atenţie deosebită unui număr de modificări care au reprezentat o sursă de controverse (...) În timp ce unele dintre acestea pot fi caracterizate drept modificări 'originale', altele au fost adoptate de o cameră a Parlamentului şi au beneficiat de proceduri de urgenţă, în timp ce modificările propuse de Ministerul Justiţiei au trebuit să aştepte", se precizează în raport.

De asemenea, experţii europeni notează că parlamentul pune sub semnul întrebării reforma codurilor penale, iar deciziile acestei instituţii de a le permite sau nu organelor de urmărire penală specializate în combaterea corupţiei să îi trateze pe parlamentari ca pe oricare alţi cetăţeni nu se bazează nici în prezent pe criterii obiective.

Amintim în acest context că în anul 2015 în atenţia opiniei publice au intrat numeroase iniţiative puţin spus "originale" ale parlamentarilor, vizând modificarea codurilor penale. Printre cele mai criticate s-au numărat dezincriminarea conflictului de interese, astfel încât aleşii ţării îşi vor putea angaja rudele la cabinetele parlamentare fără a mai risca vreo condamnare, interzicerea încătuşării politicienilor, arestul "preferenţial" la domiciliu (cu alte cuvinte, arestatul la domiciliu să poată alege locaţia unde să stea), legea prin care primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene li se permite să facă parte din adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, fără să fie declaraţi incompatibili etc. Mare parte din aceste iniţiative au aparţinut PSD.

Poziţia Guvernului, după publicarea MCV, a fost că "există premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităţilor române, de exemplu, în structura Strategiei Naţionale Anticorupţie.