Radiografia momentului: Românii au acces la doar 17% din medicamentele aprobate la nivel european între 2019 şi 2022

Trei rapoarte publicate în această lună de Federaţia Europeană a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA), din care face parte şi Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), arată că există în continuare disparităţi importante între cetăţenii Europei cu privire la numărul de medicamente noi disponibile şi timpul necesar pacienţilor din diverse ţări europene pentru a beneficia de noi medicamente.

Studiul EFPIA privind Indicatorul de Acces la Medicamentele Inovatoare (Patients W.A.I.T. 2023) plasează, din nou, România printre ţările europene cu acces redus la inovaţie. În ciuda unor progrese în accesul la inovaţie, timpul de acces la aceasta rămâne o problemă constantă.

Indicatorul urmăreşte disponibilitatea noilor medicamente şi cât trebuie să aştepte pacienţii pentru a avea acces la ele, în 36 de ţări din Europa. Mai exact, sunt analizate medicamentele care au primit autorizare de punere pe piaţă din partea Agenţiei Europene a Medicamentului în perioada 2019-2022 şi disponibilitatea acestora pentru pacienţi, până la data de 5 ianuarie 2024, precizează ARPIM.

În ceea ce priveşte rata de disponibilitate, datele obţinute arată că, din 167 de medicamente inovatoare care au primit aprobare din partea Agenţiei Europene a Medicamentelor (EMA) în perioada 2019-2022, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 29 de medicamente (adică aproximativ 17%). În urmă cu un an, un studiu similar a arătat o rată de disponibilitate de 30% (51 de medicamente) în ţara noastră.

De asemenea, niciun medicament aprobat la nivel european în 2022 nu era compensat în România la 5 ianuarie 2024.

În topul ţărilor cu cea mai mare rată de disponibilitate se situează Germania (88%), urmată de Italia (77%) şi Austria (75%), iar toate ţările vecine sau comparabile cu România se situează mult în faţa noastră: Bulgaria (43%), Polonia (41%), Ungaria (30%).

În cazul medicamentelor oncologice, din cele 48 care au primit aprobare europeană în perioada 2019-2022, doar 9 erau disponibile în România la 5 ianuarie 2024 (19%). Şi în cazul medicamentelor orfane rata de disponibilitate a fost tot de 19%.

“După ani în care pacienţii au simţit pe pielea lor ce înseamnă lipsa de acces la medicamente salvatoare de vieţi, datele studiului vin să confirme ceea ce ştim deja: zilele, anii şi de multe ori vieţile pierdute din cauză că nu avem acces la medicamente salvatoare sau chiar la medicamente esenţiale. Pacienţii aşteaptă ani întregi şi fiecare dintre noi am avut momente în care ne-am simţit neputincioşi în faţa unor veşti grele şi chiar tragice: agravarea bolii şi chiar decesul unor pacienţi care nu au putut beneficia la timp de tratamentul de care aveau nevoie”, a declarat Marinela Debu, preşedintă a Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO).

Totodată, susţin rapoartele, timpul de la aprobarea EMA până la disponibilitatea noilor medicamente în România este de 778 de zile, adică peste 2 ani, în timp ce pacienţii germani au acces la medicamente de ultimă generaţie în doar 126 de zile, italienii în 424, maghiarii în 650, iar bulgarii în 728 zile.

Timpul de acces este chiar mai mare în cazul medicamentelor oncologice, ajungând la 828 de zile pentru pacienţii români, iar pentru medicamentele orfane de 744 de zile.

“S-au făcut progrese în ultimii ani în accesul la inovaţie (din 372 de medicamente aprobate la nivel european în perioada 2014-2022,150 sunt disponibile în România), dar accesul se face la mult timp după ce medicamentele au fost aprobate. Deşi aparent datele arată o îmbunătăţire a timpului de acces faţă de studiul anterior, cred că trebuie să ne întrebăm: timp de acces la ce? Poate că se întâmplă mai repede, dar medicamentele sunt mult mai puţine: vedem o scădere dramatică a proporţiei de medicamente inovatoare (-13%) la care au acces pacienţii români, iar pe lângă cauzele legate de un circuit de acces impredictibil, cu multe bariere, în ultimul an acestea au fost amplificate de factorul bugetar”, a explicat dr. Ioana Bianchi, Director Afaceri Externe ARPIM.