Putin: O armată puternică şi echipată cu arme moderne va garanta suveranitatea şi integritatea Rusiei

Rusia are nevoie de putere militară pentru a respinge ameninţările din apropierea graniţelor sale, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, într-o poziţie care reflectă tensiunile tot mai mari cu Occidentul datorită crize ucrainene, susţine Moscow Times.

Liderul rus, ale cărui ratinguri de popularitate au atins cote uluitoare în această lună în ciuda stării jalnice în care se află economia Rusiei, a declarat că o “armată puternică şi echipată cu arme moderne va garanta suveranitatea şi integritatea Rusiei”.

Luând cuvântul joi, la întâlnirea de la Kremlin cu absolvenţii academiilor militare ruseşti, Putin a promis, de asemenea, că va continua să modernizeze armata ţării, un efort care implică cumpărare unor cantităţi mari de arme noi.

În ciuda faptului că Rusia se află acum în recesiune, planul lui Putin este acela de a cheltui 22 de trilioane de ruble (peste 400 miliarde de dolari) până în 2020 pentru a oferi forţelor armate nave de lupte, sute de rachete şi avioane de luptă noi şi mii de tancuri şi alte arme.

În ciuda măsurilor agresive luate de Moscova în regiune – anexarea peninsulei Crimeea, de exemplu – Putin a adăugat că Rusia nu are intenţii agresive şi urmăreşte să rezolve toate disputele prin mijloace politice şi respectând legea internaţională şi interesele altor naţiuni.

Relaţiile dintre Rusia şi Occident s-au deteriorat extrem de mult după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a decis să îi susţină cu arme şi luptători pe rebelii separatişti din estul Ucrainei.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au răspuns cu sancţiuni economice care au limitat puternic accesul Rusiei la pieţele de capital occidentale şi au redus transferul de tehnologii militare şi energetice.

Rusia a răspuns prin interzicerea importurilor de produse agricole din UE, SUA, Australia, Canada şi Norvegia.

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene au prelungit în 22 iunie sancţiunile economice împotriva Rusiei până la 31 ianuarie 2016, menţinând astfel presiunea asupra Moscovei ca aceasta să ajute la rezolvarea conflictului ucrainean, conform Moscow Times.

La rândul său, Putin a anunţat miercuri că ţara sa prelungeşte cu încă un an contra-sancţiunile împotriva Uniunii Europene, conform Interfax.

Cu toate acestea, ratingul de popularitate al lui Putin a atins 89% în această lună, conform unui sondaj naţional desfăşurat de Levada Center asupra a 1.600 de persoane, şi care a avut o marjă de eroare de 3,4%.

Mulţi observatori atribuie suportul puternic pentru Putin eforturilor mass mediei ruseşti de a descrie criza ucraineană ca o parte a unui complot Occidental de a slăbi Rusia.

Lev Gudkov, directorul Levada Center, a numit propaganda televiziunii ruse ca un factor principal în spatele popularităţii lui Putin, conform Moscow Times.

“Este o propagandă foarte agresivă şi falsă”, a declarat el. “Toate canalele alternative, prin toate punctele de vedere alternative, sunt forţate în afara sferei publice.”

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.