Protestele împotriva austerităţii, o trezire dură la realitate a guvernului portughez (NY Times)
Portugalia a fost mult timp considerată un model în criza care macină zona euro. În schimbul unui plan de salvare internaţional, guvernul portughez a redus serviciile sale şi a crescut impozitele în timp ce cetăţenii săi au îndurat cu răbdare, fără a declanşa proteste populare de genul celor din alte părţi din Europa de Sud. Aceasta până acum, constată New York Times.
Brusc, şi portughezii s-au alăturat rândurilor în creştere ale nemulţumiţilor Europei, pe urmele Greciei şi Spaniei, după ce guvernul a încercat să crească gradul austerităţii luna trecută. Pentru mulţi a fost un pas prea departe, făcând să iasă în stradă zeci de mii de persoane în cele mai ample proteste înregistrate în criza din Portugalia.
În contextul în care Pedro Passos Coelho, premierul de centru-dreapta al Portugaliei, se pregăteşte să anunţe luni un nou buget - plin de şi mai multe creşteri de impozite şi reduceri de locuri de muncă în sectorul public - el se confruntă cu genul de reacţie populară care până de curând a lipsit din peisajul politic de aici.
Protestatarii portughezi intenţionează să înconjoare clădirea Parlamentului de la Lisabona cu prilejul anunţării bugetului. La rândul lor, puternicele sindicate pregătesc o grevă generală pentru 14 noiembrie. Arménio Carlos, liderul sindicatului CGTP, l-a comparat pe Passos Coelho cu Pinocchio, acuzându-l că îşi schimbă constant mesajul de austeritate.
''Este clar că toată buna-credinţa de care s-a bucurat guvernul s-a transformat în mult scepticism şi neîncredere', a declarat Pedro Magalhaes, profesor de politică la Universitatea din Lisabona.
Pentru un guvern care a urmat cu asiduitate prescrierile de strângere a curelei trasate de creditorii internaţionali - care au recompensat Portugalia cu un plan de salvare de 78 de miliarde de euro (101 miliarde dolari) - aceasta a fost o trezire dură la realitate privind riscurile austerităţii, care a tensionat şi coaliţia de la guvernare a social-democraţilor lui Passo Coelho şi Partidul Popular rival.
Mulţi de aici spun că guvernul a luat acceptul populaţiei drept garantat. Punctul de cotitură a venit în septembrie, când Passos Coelho a oferit un plan de redistribuire a fondurilor de asigurări sociale, prin reducerea taxelor angajatorilor la asigurările sociale în timp ce le-a crescut semnificativ pe cele ale angajaţilor. Deşi măsura a fost menită să scadă costurile forţei de muncă, protestele lucrătorilor au fost atât de virulente încât guvernul a fost nevoit să o retragă curând.
Dar prejudiciul a fost deja făcut. Se consideră că pasul greşit a zguduit coeziunea socială şi politică care au sprijinit progresul dureros, dar constant al Portugaliei. Retragerea planului de impozitare le-a conferit portughezilor, care până acum au acceptat în silă durerea austerităţii, un nou sentiment de autoritate, a afirmat Magalhaes. 'Faptul că guvernul a dat înapoi şi că nicio catastrofă sau cenzură internaţională nu au rezultat de aici a arătat dintr-o dată că nu exista lucruri inevitabile', a spus el.
Carlos Moedas, secretar de stat şi responsabil de supravegherea programului de salvare a Portugaliei, a declarat că revirimentul reprezintă o parte a demersului pentru orice guvern obligat să facă ajustări semnificative în schimbul un plan de salvare. 'Faptul ca am dat înapoi privind decizia noastră', a spus Moedas, 'nu a avut absolut nimic de-a face cu oamenii care ies în stradă ci a fost legat de faptul că am ajuns să înţelegem că cei care ar fi trebuit să fie beneficiarii nu au vrut această măsură'.
Cu toate acestea, premierul a depus eforturi pentru a recâştiga încrederea publicului. Efortul a fost neîndemânatic în cel mai bun caz, spun criticii săi. Mulţi au apreciat că situaţia s-a înrăutăţit atunci când guvernul a sugerat ulterior că angajatorii ar trebui să reducă nu numai costurile forţei lor de muncă ci şi preţurile lor.
'Ne aflăm într-un punct scăzut al relaţiei noastre pentru că un guvern îşi deteriorează grav credibilitatea atunci când nu ia pulsul economiei reale înainte de a veni cu noi măsuri', a declarat Joao Vieira Lopes, preşedintelele Confederaţiei Portugheze pentru Comerţ şi Servicii, care reprezintă aproximativ 200.000 de companii. După ce au privit neputincioşi la economia lor care se contracta, mulţi portughezi contestă acum în mod deschis reţeta austerităţii drept medicamentul greşit pentru stagnare.
Vieira Lopes a sugerat că problema fundamentală este aceea că programul de asistenţă de salvare din partea creditorilor internaţionali ai Portugaliei nu a luat suficient în considerare specificul naţiunii. 'Modelul de austeritate a fost aplicat mai degrabă mecanic', a spus el. Portugalia 'nu este o ţară plină de companii mari care se pot ajusta la un declin pe piaţa lor internă, ci mai degrabă de companii mici şi mijlocii a căror singură opţiune este să se închidă'', a adăugat el.
Multe magazine din centrul Lisabonei sunt acum fie închise fie anunţă reduceri imense, în contextul în care cetăţenii se confruntă cu o recesiune tot mai mare care a adus şomajul la un nivel record de 15%. O creştere bruscă a impozitării vânzărilor a decimat sectorul restaurantelor. O măsură care ilustrează greutăţile a fost proliferarea bruscă a fenomenului 'marmita', sau cutiei cu prânzul, folosită de angajaţi pentru a-şi transfera gătitul mesei de acasă la serviciu. Chiar divizia bancară de investiţii a Banco Espirito Santo, una dintre cele mai mari instituţii financiare din Portugalia, a amenajat recent o cameră cu mese, frigidere şi cuptoare cu microunde pentru a se adapta tendinţei.
În contextul în care cheltuielile de consum sunt în scădere, la fel se întâmplă şi cu veniturile fiscale. Ca parte a bugetului pe 2012, guvernul a anticipat că impozitele la vânzări vor produce venituri cu 11,6% mai mari decât în 2011. În schimb, veniturile au scăzut cu 2,2%, în primele opt luni ale acestui an, în condiţiile în care creşterea impozitelor sufocă economia.
Luna aceasta, FMI a prevăzut că Portugalia va rămâne în recesiune anul viitor, în contextul în care economia se va contracta cu 3% în acest an şi cu încă 1% în 2013.
Abebe Selassie, şeful misiunii FMI pentru Portugalia, a declarat că 'ar fi o greşeală să nu recunoască progresul care s-a făcut până acum în Portugalia, în pofida unor puternice şocuri adverse negative, comparativ cu ce s-a prevăzut atunci când a început programul'. 'Portughezii au pus în aplicare programul lor chiar în faţa unor turbulenţe puternice din alte părţi ale Europei', a afirmat Selassie.
La fel ca Spaniei, şi Portugaliei i-a fost acordat recent un an suplimentar pentru a îndeplini ţintele de deficit convenite anterior, ceea ce înseamnă că noul buget trebuie să permită ca ţara să-şi reducă deficitul la 4,5% din PIB în 2013 de la un aşteptat 5% în acest an. De asemenea, Portugalia a reuşit recent să amâne rambursarea unei părţi a datoriei sale după ce a ajuns la un acord cu investitorii.
Dar preocupările imediate pentru Passos Coelho se află la uşa sa. Consecinţele revirimentului privind asistenţa socială vor fi de durată, a avertizat Antonio Vitorino, fost ministru socialist şi comisar european. 'O astfel de greşeală politică poate avea consecinţe permanente atunci când loveşte o societate care se află deja într-o stare de oboseală clară a austerităţii', a adăugat el.