Protestele din Republica Moldova au rădăcini politice adânci

O femeie a murit şi aproximativ 100 de persoane au fost rănite marţi în fosta Moldovă sovietică în proteste violente în capitală contra comuniştilor la putere şi pentru invalidarea rezultatelor alegerilor de duminică, câştigate de guvern, relatează Reuters şi AFP.

Violenţele care au culminat marţi după anunţul victoriei comuniştilor arată existenţa unor tensiuni pentru mult timp înăbuşite în Republica Moldova, sfâşiată între trecutul său sovietic şi aspiraţiile sale europene.

Preşedintele Vladimir Voronin a descris acţiunea protestatarilor drept o încercare de lovitură de stat şi a cerut ca autorităţile de la Chişinău să apere democraţia.

O prăpastie există între cei în favoarea independenţei Moldovei şi stabilităţii sale politice obţinute sub Voronin şi cei care vor ca Moldova să se integreze în Europa şi posibil să se reunească cu România, din care a făcut odată parte majoritatea teritoriului ei, menţionează Reuters.

"Rezultatul alegerilor a scos clar la suprafaţă tensiuni vechi de mult timp înăbuşite" între proruşi şi prooccidentali, estimează Nikolai Petrov de la fundaţia americană Carnegie din Moscova.

Liderii celor două tabere politice sunt preşedintele căruia îi expiră mandatul Vladimir Voronin, care întruchipează vechea gardă comunistă chiar dacă el este reputat pentru pragmatismul său, şi liderul partidului liberal-democrat Vlad Filat, aminteşte AFP.

La zece ani după căderea URSS, comuniştii au revenit la putere în această mică ţară de 4,3 milioane de locuitori pe baza unui program prorus. Şi chiar dacă actualul preşedinte, în căutarea unui ajutor economic pentru ţara sa, cea mai săracă din Europa, a operat un viraj radical în 2005 întorcându-se spre Uniunea Europenă, el nu a încetat niciodată să menajeze Moscova.

Opozantul său Vlad Filat, ai cărui susţinători au ieşit pe străzi pentru a denunţa victoria comuniştilor duminică la legislative, se prezintă ca singurul autentic liberal în ţară.

Dar "nimic nu prevestea o confruntare deschisă între aceste tabere", remarcă Petrov, reamintind că Moldova este una dintre rarele ex-republici ale URSS care nu a cunoscut revoluţia postcomunistă.

"Când un singur partid rămâne mult timp la putere, există întotdeauna motive de nemulţumire pentru populaţie", mai ales în această ţară săracă ale cărei probleme economice sunt accentuate odată cu criza financiară, analizează Fedor Lukianov, redactor şef al revistei "Rusia în politica mondială".

"Începând din 2003, niciun fel de alegeri (sau aproape) în ţările ex-URSS nu s-au desfăşurat fără să fi fost urmate de contestaţii, proteste sau dezordine de mase", constată el.

"În Moldova nu există nicio îndoială asupra rezultatului scrutinului, dar opoziţia încearcă să folosească aceeaşi tactică la fel ca în altă parte în fosta URSS" ieşind în stradă, estimează el.

El consideră de asemenea că această tactică nu va merge în Moldova în lipsa unui "factor extern". Strânsă între România şi Ucraina, această mică ţară "se află la periferia intereselor geopolitice" ale Europei, notează analistul.

Republica Moldova rămâne în schimb foarte dependentă de Rusia, mai ales pentru gazul său şi pentru soluţionarea conflictului în regiunea separatistă Transnistria, populată în majoritate de rusofoni susţinuţi de Moscova. Probabil că protestele vor avea un impact puternic asupra eforturilor Chişinăului de a rezolva disputa sa cu Tiraspolul, notează Reuters.

"Această apropiere cu Rusia displace Occidentului", remarca marţi seară redactorul şef al cotidianului Novîe Izvestia, Valeri Iakov, sugerând totodată că faimosul factor extern nu este total absent din evenimentele de la Chişinău.

Ceea ce se petrece la Chişinău reaminteşte revoluţiile din Georgia şi Ucraina în 2003 şi 2004, şi "şefii de partide sunt incapabili să oprească mulţimile", estimează Andrei Popov, directorul executiv al Asociaţiei de politică externă a Republicii Moldova.

Pentru el, situaţia rămâne confuză şi imprevizibilă.

"În timpul ultimilor opt ani, pasiunile s-au accentuat dar nici măcar în 1989 nu s-a văzut Parlamentul în flăcări", aşa cum s-a întâmplat marţi, afirmă Igor Muntean, directorul Institutului moldovean pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale.