Proiectul Sistema a publicat primele propuneri ale Rusiei pentru un tratat de pace cu Ucraina. Kremlinul ar fi vrut-o în genunchi

Jurnaliştii de la Sistema, un proiect de investigaţie al Current Time şi Radio Liberty, au publicat un document care, susţin ei, conţine primele propuneri ale Rusiei pentru un tratat de pace cu Ucraina, întocmit la scurt timp după invazia în forţă, scrie Meduza.io.

Potrivit publicaţiei, partea rusă a predat părţii ucrainene această listă de condiţii pentru oprirea invaziei şi pace în timpul celei de-a treia runde de discuţii din Bielorusia, la 7 martie 2022.

„Acesta este cel mai timpuriu document cunoscut până în prezent care stabileşte în scris cerinţele Rusiei faţă de Ucraina”, se arată în articol. Sistema a primit documentul de la o sursă ucraineană familiarizată cu negocierile. Autenticitatea sa a fost confirmată de o sursă din partea rusă.

Documentul are şase pagini de acord principal şi patru pagini de anexe. Potrivit materialelor publicate, Rusia, în special, a înaintat următoarele cereri:

• Reducerea armatei ucrainene la un minim de 50.000 de persoane, inclusiv 1.500 de ofiţeri. Aceasta este de cinci ori mai puţin decât ceea ce avea Ucraina înainte de 2022. În plus, Ucraina ar fi trebuit să aibă patru nave de război, 55 de elicoptere şi 300 de tancuri.
• Kievul ar fi trebuit să recunoască „independenţa” „republicilor populare” autoproclamate Doneţk şi Luhansk în interiorul graniţelor regiunilor administrative ale Ucrainei şi, de asemenea, să îşi asume costurile de restaurare a infrastructurii din Donbas, care a fost distrusă din 2014.
• De asemenea, Ucraina trebuia „să nu dezvolte, să producă, să achiziţioneze sau să desfăşoare pe teritoriul său arme cu rachete de orice tip cu o rază de acţiune mai mare de 250 de kilometri”. Rusia şi-a rezervat, de asemenea, dreptul de a interzice Ucrainei pe viitor „orice alte tipuri de arme care ar putea fi dezvoltate ca urmare a cercetării ştiinţifice”.
• Autorităţile ruse au cerut, de asemenea, ridicarea tuturor sancţiunilor şi retragerea tuturor proceselor internaţionale din 2014.
• Rusia a insistat să acorde limbii ruse statutul de limbă de stat, să ridice interdicţia privind „simbolurile asociate în state cu victoria asupra nazismului” (probabil referindu-se la simbolurile sovietice) şi să restabilească toate drepturile de proprietate ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei.

Sistema notează că nu s-a vorbit despre nicio retragere a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Rusia şi-a asumat doar obligaţia de a nu extinde teritoriul pe care îl controla deja la acel moment. De asemenea, trupele ruse urmau să rămână la locurile lor până când Moscova şi Kievul îşi vor îndeplini „toate obligaţiile” prevăzute în acord.

Jurnaliştii notează că, dacă se compară aceste propuneri cu versiunea ulterioară a tratatului din 15 aprilie 2022, se poate observa că solicitările Federaţiei Ruse au devenit mai puţin radicale. În special, în aprilie, părţile au discutat despre menţinerea Ucrainei în interiorul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional.

La sfârşitul lunii martie, în timpul discuţiilor de la Istanbul, părţile au anunţat că au convenit asupra unui comunicat comun. După cum a relatat Foreign Affairs, Ucraina, conform documentului, urma să devină un stat neutru şi nenuclear şi, de asemenea, s-a angajat să nu se alăture alianţelor militare şi să nu permită desfăşurarea de trupe străine pe teritoriul său.

În acelaşi timp, proiectul de tratat nu prevedea o interdicţie de aderare la UE. De asemenea, documentul nu spunea nimic despre teritoriile din Donbas, care erau deja ocupate de trupele ruse la acel moment. În plus, tratatul presupunea că Rusia şi Ucraina vor rezolva disputa privind Crimeea în următorii 10-15 ani prin negocieri paşnice.

O altă modificare se referă la descrierea mecanismului de garanţii de securitate pentru Ucraina neutră din partea ţărilor participante la tratat. Potrivit unuia dintre participanţii la negocieri din partea ucraineană, acest articol a fost redactat după modelul celui de-al cincilea articol privind apărarea colectivă din Tratatul Atlanticului de Nord: dacă Ucraina ar fi atacată din nou în viitor, alte ţări ar fi obligate să o apere cu forţa militară. Delegaţia ucraineană a refuzat să discute toate punctele referitoare la statutul limbii şi la modificarea conceptelor istorice.

În martie 2024, The Wall Street Journal a transmis, la o lună şi jumătate după începerea unui război de amploare, că negociatorii ruşi şi ucraineni au redactat un acord care ar fi trebuit să pună capăt luptelor. Acesta este datat 15 aprilie 2022, iar în iunie 2024, acest document a fost publicat de New York Times. Proiectul de acord prevedea interdicţia ca Ucraina să primească arme străine şi să adere la NATO (păstrând posibilitatea de a adera la UE), precum şi o reducere a numărului de forţe armate ucrainene la 85 de mii de soldaţi, 342 de tancuri şi 519 piese de artilerie. În plus, Rusia a cerut o reducere a razei de acţiune a rachetelor ucrainene la 40 de kilometri. Negociatorii ucraineni au înaintat alte condiţii: 250 de mii de soldaţi, 800 de tancuri şi 1.900 de piese de artilerie.

În iunie 2024, Vladimir Putin şi-a prezentat condiţiile pentru încetarea ostilităţilor în Ucraina. În special, Ucrainei i se cerea să declare o retragere completă a trupelor de pe teritoriul regiunilor Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie şi să înceapă o retragere reală. Potrivit lui Putin, aceasta este o condiţie necesară pentru încetarea focului şi începerea negocierilor. Este vorba despre teritoriile din interiorul graniţelor administrative ale acestor regiuni, şi nu doar despre cele capturate de trupele ruse. Ucrainei i se mai cerea să îşi anunţe oficial renunţarea la planurile de aderare la NATO şi, de asemenea, să recunoască statutul regiunilor Crimeea, Sevastopol, Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie ca părţi ale Federaţiei Ruse. În plus, sancţiunile occidentale împotriva Rusiei trebuiau ridicate.

Comentând aceste condiţii, Vladimir Zelenski le-a numit „mesaje ultimatum care nu sunt diferite de cele care au venit înainte”. Kremlinul a răspuns că aceasta a fost „iniţiativa de pace” propusă de Vladimir Putin, nu un ultimatum.