Programul de guvernare al Cabinetului Bolojan: Accize, taxe pe pensiile de peste 4.000 lei şi impozite majorate

Guvernul condus de Ilie Bolojan, aflat actualmente în curs de validare a miniştrilor săi, a realizat o variantă preliminară a programului de guvernare cu care urmează să se prezinte la votul de învestitură din parlament.

Potrivit documentului, printre măsurile fiscale planificate de noul guvern se numără creşterea accizelor, impunerea CASS la pensiile mari, creşterea impozitului pe dividende, impozit pe proprietate corelat cu valoarea reală, taxa Ecologică, actualizarea taxei de rovignetă şi plafonarea pensiilor şi salariilor.

Redăm în continuare, parţial, documentul citat:

PROGRAM DE GUVERNARE PSD-PNL-USR-UDMR-GRUPUL PARLAMENTAR AL
MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN CAMERA DEPUTAŢILOR 2025-2028

PREAMBUL

România se află într-un moment decisiv pentru parcursul său către un nou ciclu de dezvoltare. În faţa provocărilor economice, geopolitice şi sociale, ţara noastră are nevoie de un Guvern puternic, care îşi asumă implementarea unor reforme structurale fundamentale, bună guvernare, dezvoltarea României, respectul pentru cetăţeni şi consolidarea democraţiei.

Refacerea echilibrelor bugetare, prioritizarea şi continuarea investiţiilor, asigurarea unui climat predictibil pentru mediu de afaceri şi menţinerea coeziunii şi solidarităţii sociale sunt, totodată, obiective de maximă urgenţă.

Din acest motiv, s-a căutat şi reuşit crearea unei largi majorităţi pro-europene, formate din PNL, PSD, USR, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale. Această majoritate nu este rezultatul unei înţelegeri de conjunctură, ci expresia unei responsabilităţi asumate în faţa
cetăţenilor României şi a partenerilor externi: aceea de a implementa reforme profunde, chiar şi atunci când acestea presupun costuri politice, de a garanta stabilitatea ţării şi de a menţine orientarea euroatlantică a României.

Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali:

● Ordine în finanţele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice şi pentru recâştigarea încrederii investitorilor, a pieţelor şi a cetăţenilor;

● Bună guvernare, ca motor al reformei statului: o administraţie eficientă, responsabilă şi adaptată nevoilor actuale;

● Respect pentru cetăţeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate şi politici sociale oneste, care susţin munca, nu dependenţa.

Acest program reprezintă viziunea, dar şi baza unui plan concret de măsuri cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte. El reflectă nevoia de rigoare, simplitate şi eficienţă. Ne asumăm faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare. Dar în absenţa lor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranţă fiscal-bugetară, şi ar risca să piardă contactul cu direcţia europeană a dezvoltării. Totodată, eforturile realizate în această perioadă vor constitui o bază solidă pentru dezvoltarea României.

În faţa instabilităţii externe şi a polarizării interne, acest program propune o altă abordare: fără populism, prin criterii de performanţă, fără privilegii.

În următorii ani, România are şansa de a deveni un stat modern, predictibil şi respectat – înăuntrul graniţelor sale şi în afara lor. Această şansă depinde de voinţa noastră comună de a face ceea ce trebuie făcut şi de a spune lucrurilor pe nume.

ORDINE ÎN FINANŢELE PUBLICE

Primul pilon vizează punerea în ordine a finanţelor publice. România nu mai poate funcţiona cu costuri de creditare atât de mari, cu un deficit bugetar de peste 9 % şi cu o dinamică a cheltuielilor publice care nu mai ţine cont de venituri.

Vom începe prin a reduce deficitul prin măsuri clare de reducere a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza, ci vom tăia acolo unde există risipă. Corecţia bugetară se va face în mod onest, potrivit principiului simplu: „Toată lumea plăteşte.”

În paralel, întărim capacitatea statului de a colecta venituri. ANAF, Antifraudă şi Vama vor fi scoase din orice algoritm politic şi reorganizate. Vor funcţiona pe baza de indicatori clari, digitalizare completă şi controale bazate pe analiză de risc realizate pe volume mari de date.

Combaterea evaziunii fiscale va deveni o prioritate. Vom criminaliza evaziunea fiscală şi cea în formă organizată, vom revizui legislaţia privind insolvenţa şi vom interveni ferm în sectoarele cu evaziune structurală – de la importurile de produse agroalimentare şi petrol,
la cele privind importurile în relaţia cu Asia prin Vămi şi Portul Constanţa.

În acelaşi timp, renunţăm la o serie de privilegii fiscale care s-au acordat fără să prevadă termene de valabilitate. Facilităţile au sens pentru anumite perioade, cu obiective precise, cu monitorizarea rezultatelor şi mai ales dacă reduc dezechilibrele balanţei comerciale şi
rezultatul este fiscalizat şi parte a unei viziuni de ansamblu. Toate excepţiile şi facilităţile fiscale vor fi evaluate şi eliminate dacă nu produc efecte economice clare. Vom modifica regimul fiscal pentru a elimina portiţele sau scutiri arbitrare. CASS-ul va fi aplicat inclusiv la pensiile mari, iar impozitul pe dividende şi proprietate va fi ajustat astfel încât să fie corelat cu preţurile din piaţa imobiliară şi pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR.

Pentru partea de cheltuieli, vom evalua şi prioritiza investiţiile. Programele de sprijin se vor reevaluate pentru a prioritiza măsuri care conduc la echilibrarea balanţei comerciale, cu excepţia celor care contribuie la creşterea exporturilor, reducerea importurilor şi la creşterea valorii adăugate în economie.

În sfârşit, vom pune capăt dublei măsuri în salarizare şi pensii.

Vom valorifica mai eficient resursele naturale ale ţării, prin stabilirea corectă a redevenţelor şi întărirea capacităţii de control a ANRM.

BUNĂ GUVERNARE

Al doilea pilon priveşte reforma profundă a statului. România are un aparat administrativ supradimensionat, fragmentat şi, adesea, nefuncţional. Acest lucru nu este doar ineficient, este şi costisitor.

Vom începe cu administraţia centrală. Aici vor avea loc fuziuni, comasări, desfiinţări şi reduceri de personal. Vom elimina sporurile aberante, vom aplica o grilă de salarizare unitară şi vom introduce criterii clare de performanţă. Fiecare minister şi agenţie va fi supusă unui proces periodic de evaluare.

În administraţia locală, vom introduce scheme de personal maximale, şi alocări bugetare în funcţie de performanţă. Autorizaţiile de construire, colectarea impozitelor, raportarea corectă a populaţiei – toate vor deveni criterii de alocare fonduri de la bugetul central.
Conform principiului – Resurse umane şi logistice dimensionate eficient şi utilizate la comun, un exemplu este Poliţia locală va fi regândită şi dimensionată în raportul cu populaţia şi într-o colaborare pentru partajare resurse cu Poliţia Română.

Reforma companiilor de stat este esenţială. Vom elimina consiliile de administraţie supradimensionate, vom reduce drastic posturile politizate şi vom închide companiile cu pierderi cronice. Cele profitabile vor contribui la buget, nu vor alimenta sinecuri. Vom lista
mai multe companii la bursă şi vom introduce audituri de active reale pentru a le putea valorifica oferindu-le administraţiilor locale sau investitorilor care pot produce valoare adăugată cu acestea.

Vom modifica legile de funcţionare ale autorităţilor autofinanţate (ANCOM, ASF etc.), plafonând salariile şi reducând personalul de suport. Iar în educaţie, vom introduce o normă didactică realistă, corelată cu performanţa şi vom regândi sistemul de burse, concomitent
cu creşterea performanţei şcolare.

Aceasta este direcţia pe care ne-o asumăm prin programul de guvernare: un stat cu un echilibru bugetar, care asumă reformele necesare şi care acţionează după reguli clare şi criterii de performanţe obiective.

RESPECT PENTRU CETĂŢENI

Al treilea pilon este despre modul în care statul se raportează la cetăţeni. Respectul nu înseamnă doar politeţe instituţională, deşi este extrem de importanţă şi aceasta, ci şi echitate, corectitudine şi servicii publice decente.

Vom elimina privilegiile nemeritate. Vom susţine meritocraţia şi salarizarea funcţie de performanţă.

Sistemul sanitar va fi reformat în profunzime. Vom reduce paturile de spitalizare continuă acolo unde nu sunt justificate, vom încuraja consorţiile de spitale şi vom aloca resurse în funcţie de eficienţă. Contractele cu sistemul privat vor presupune condiţii clare: minim 80%
personal angajat propriu cu normă întreagă.

Vom elimina scutirile nejustificate în CASS, vom extinde baza de contribuabili şi vom aplica sancţiuni severe pentru medici şi pacienţi care fraudează sistemul. La fel, vom regândi ajutoarele sociale: acestea vor fi acordate doar acolo unde nu există locuri de muncă, iar
persoanele care refuză plata impozitelor îşi vor pierde parţial beneficiile.

Respectul înseamnă şi predictibilitate. Vom reglementa corect pensionările, vom combate pensionările anticipate nejustificate şi vom aplica un regim fiscal coerent pentru toţi cetăţenii, fie că sunt angajaţi, antreprenori sau liber profesionişti..

În ciuda provocărilor cu care ne confruntăm astăzi şi a contextului complicat în care ne găsim, România merită un proiect de ţară realist şi corect. Un proiect pe care îl va putea dezvolta, dacă, împreună, instituţiile statului, clasa politică, societatea în ansamblu vor înţelege să conlucreze şi să sprijine un salt substanţial al dezvoltării şi modului de a face politică şi administraţie. Dacă privim din perspectiva următorilor doi, trei sau chiar patru ani, România trebuie să fie mai puternică şi sigură, cu o economie care poate şi trebuie să crească în volum şi complexitate, cu instituţii reformate şi respect pentru cetăţeni.

PRINCIPIILE GENERALE PENTRU REFORMA STATULUI ŞI BUNA GUVERNARE

I. DIRECŢII DE ACŢIUNE

1. Autoritate în actul de guvernare;

2. Pachet legislativ care să permită reforma statului;

3. Reforma administraţiei publice centrale: fuziuni, comasări, desfiinţări;

4. Corecţia bugetară echitabilă;

5. Eliminarea privilegiilor;

6. Toate partidele din coaliţie participă la reforme;

7. Performanţă şi responsabilitate în managementul public;

8. Reforma administraţiei publice locale şi descentralizare;

9. Corectarea nedreptăţilor şi inechităţilor;

10. Respect şi onestitate pentru cetăţeni şi companii.

II. CREŞTEREA VENITURILOR LA BUGETUL DE STAT ŞI COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

1. ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic şi supuse reorganizare, indicatorilor de performanţă. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;

2. Înăsprirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;

3. Parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea evaziunii fiscale;

4. Legea insolvenţei modificată – înăsprirea regimului şi evitarea insolventelor în cascadă;

5. Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume şi fructe, importuri în relaţia cu Asia (Portul Constanţa, Vămi);

6. Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;

7. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri şi a tranzacţiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării şi taxării către autorităţile locale;

8. Taxarea câştigurilor din criptomonede şi a celor de la bursă;

9. Taxarea închirierii proprietăţilor pe termen scurt;

10. Taxarea veniturilor de pe platformele social media;

11. Eliminare facilităţilor de TVA la tranzacţiile imobiliare;

12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităţilor care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;

13. Analiză excepţiilor fiscale şi corectarea acestora;

14. Sediu fiscal în România pentru companiile din comerţul electronic, aerian;

15. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;

16. Reducerea deductibilităţii pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului; – (ex cheltuieli de consultanţă a companiilor mamă pentru sucursale, etc).

III. CONSOLIDARE FISCALĂ

1. Măsuri Propuse
   a. Reaşezare TVA la două cote;
   b. Creştere accize;
   c. Impunere CASS la pensiile mari;
   d. Creştere impozit pe dividende;
   e. Impozit pe proprietate corelat cu valoarea reală (jalon PNRR);
   f. Taxa Ecologică (jalon PNRR);
   g. Taxa de rovignetă actualizată;

2. Plafonarea pensiilor şi salariilor

IV. ANALIZA ŞI PRIORITIZAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

1. Prioritizarea programelor de investiţii din bugetul naţional
   a. Introducerea cofinanţării APL-uri, în funcţie de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiţii;
   b. Reevaluarea şi prioritizarea programelor de investiţii;
   c. Introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor (ex: număr de locuitori, spor natural, număr de autorizaţii de construcţie);
   d. Evaluarea utilizării proiectelor finalizate (ex. număr racordaţi la reţele de apă, canalizare, etc);
   e. Standarde de cost revizuite;

2. Analiza schemelor de sprijin din fonduri guvernamentale;
   a. Restrângerea schemelor, cu excepţia celor care cresc exporturi, scad importuri, şi creează valoare adăugată (ex. procesarea produselor agricole, etc.);

3. Evaluarea şi eşalonarea proiectelor din programul Anghel Saligny;

V. REFORMA ADMINISTRAŢIEI LOCALE

1. Măsuri 2025
   a. Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populaţia, conforme cu ultimul recensământ;
   b. Grile de salarizare naţionale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii;
   c. Scheme de personal maximale;
   d. Stimularea performanţei (ex. alocări funcţie de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizaţii pentru a construi şi stabili corect impozitele);
   e. Coordonare şi colaborare eficientă între Poliţia Locală şi Poliţia Naţională;
   f. Creşterea capacităţii de încasare a impozitelor;
   g. Transferarea reţelelor de utilităţi publice neautorizate către operatorii regionali autorizaţi;

VI. MODIFICAREA LEGISLAŢIEI GENERALE CARE SĂ SUSŢINĂ REFORMELE

1. Revizuirea statutului funcţionarilor publici şi a celor parlamentari;

2. Revizuirea Codului muncii;

3. Dezvoltarea unui sistem de evaluare a funcţionarilor, mai simplu şi direct legat de indicatorii de performanţă ai managementului, respectiv cu impact direct în relaţia de muncă cu instituţia;

4. Dezvoltarea unui sistem mai simplu şi mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanţă pentru conducerile instituţiilor;

5. Revizuirea legii dialogului social;

6. Revizuirea contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;

VII. RESTRUCTURARE COMPANIILOR DE STAT

1. Consilii de supraveghere sau administraţie formate din profesionişti;

2. Reducere CA-urilor, comitetelor şi consiliilor de supraveghere;

3. Reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură;

4. Transparenţă (ex. CCM-uri, cheltuieli, bugete, etc.);

5. Limitarea indemnizaţiilor şi a salarizării în raport cu responsabilităţile/indicatorii de performanţă;

6. Indicatori de performanţă urmate de demiteri pentru neîndeplinirea acestora;

7. Reducerea subvenţiilor şi creşterea eficienţei;

8. Auditarea activelor;

9. Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu creşte cu inflaţia, capital propriu negativ etc);

10. Listarea la bursă a mai multor companii de stat;

VIII. REFORMA AUTORITĂŢILOR AUTOFINANŢATE

1. Reformarea ANCOM, ASF, etc.

2. Modificarea legilor de funcţionare;

3. Limitarea salarizării;

4. Reducerea personalului suport;

5. Economiile acestora vor fi colectate la buget sau lăsate în piaţa;

IX. REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

1. Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare (ex. crearea unui departament digital, în subordinea primului ministru, care să coordoneze toate eforturile, să decidă şi să aplice măsuri de standardizare pentru baze de date şi soluţii digitale, dedicate administraţiei centrale).

2. Calculul corect al personalului şi reducerea acestuia acolo unde se impune;

3. Reducerea sporurilor şi stimulentelor exagerate;

4. Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor

5. Eficienţă în educaţie. Normă didactică mărită şi redimensionarea burselor concomitent cu creşterea performanţei.

X. PERFORMANŢĂ MAI BUNĂ ÎN SĂNĂTATE

1. Creşterea performanţei spitalelor
   a. Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă;
   b. Plata funcţie de performanţă pentru medici;
   c. Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;
   d. Numirea şefilor de secţii de către manageri, nu de către universităţi. Contracte de performanţă;
   e. Consorţii de spitale şi achiziţii comune pentru materiale primare;

2. Creşterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări şi eliminarea excepţiilor;
   a. Descurajarea acordării de concedii medicale fictive;
   b. Creşterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepţiilor şi prin aplicarea CASS la pensiile mari;

3. Creşterea ponderii medicamentelor generice şi respectarea ghidurilor de tratament;

4. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS
   a. Reducerea centrelor de permanenţă din mediul urban;
   b. Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligaţia ca minim 80% din personalul angajat să fie angajaţi cu normă întreagă.
   c. Rezidenţii în sistem privat vor fi plătiţi parţial de unitatea medicală;
   d. Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfăşoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activităţi medicale în alte unităţi sanitare;
   e. Convertirea unităţilor sanitare cu grad redus de ocupare şi servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare şi paleaţie;

XI. MAI MULŢI ANGAJAŢI ÎN ECONOMIE

1. Descurajarea nemuncii şi creşterea numărului de oameni care muncesc
   a. Reducere perioadei de şomaj;
   b. Reglementarea acordării concediilor medicale şi sancţiuni pentru medicii care acordă concedii medicale fictive;
   c. Stoparea creşterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap;
   d. Ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;
   e. Eliminarea excepţiilor în vederea pensionării anticipate;

XII. RESURSE NATURALE VALORIFICATE MAI BINE

1. Analiza şi stabilirea corectă a redevenţelor;

2. Creşterea capacităţii de control a ANRM;

XIII. REFORMA PENSIILOR SPECIALE

1. Creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor la 65 de ani;

2. Legi de salarizare noi care să prevină procesele şi calculul incorect al salariilor;

3. Sentinţe unitare şi criterii de performanţă în justiţie;

4. Limitarea câştigurilor din pensiile necontributive;

5. Reclasificarea personalului din instituţii în vederea calculului vârstei de pensionare;