Profesor de la Oxford explică de ce a votat diaspora masiv cu "suveraniştii AUR-SOS-POT". Lecţie dură pentru partidele tradiţionale

Corneliu Bjola, profesor de Studii Diplomatice la Universitatea Oxford, a explicat de ce românii din diaspora au votat în număr mare partidele din polul suveranist (AUR - SOS - POT).

Jurnalistă: Pentru că spuneaţi, domnule profesor, că, cumva, fără PSD nu se poate face nimic deocamdată în condiţiile în care vedem aceste rezultate, vreau să mergem puţin în diaspora, pentru că acolo PSD a fost aproape inexistent în voturile românilor din diaspora.

Cei mai mulţi dintre români au pus ştampila pe partidele antisistem. AUR a câştigat într-o proporţie destul de mare, USR a fost pe locul 2, dar a urmat SOS România, a urmat Partidul Oamenilor Tineri.

În Spania, de exemplu, foarte important de menţionat, dintre partidele tradiţionale, doar PNL a obţinut peste pragul de 5%. Domnule profesor, doar nişte pliante şi nişte informaţii date de AUR şi SOS să fi dus la acest avans în mai multe ţări din Europa?

Corneliu Bjola: Cred că este o combinaţie şi de comunicare algoritmică pe TikTok, pe celelalte platforme, care, am mai spus de câteva ori, a devenit primară, fundamentală, pentru un nou tip de politică care are loc. Dar trebuie să ne uităm puţin dincolo de canale de comunicare şi la problemele structurale.

Pentru că, într-adevăr, diaspora, de multă vreme, a fost ignorată. Lideri de la partidele tradiţionale au venit din când în când, la patru ani, au cerut votul, dar a fost mică comunicare sau slabă comunicare cu partidele respective. Şi, într-adevăr, partidele – mă refer la PNL şi, într-o anumită măsură, la USR – puteau face mai mult.

Să ţinem seama, de asemenea, că diaspora este stratificată, aş putea spune chiar diferită – un mozaic complex – care trăieşte diferit în diferite state şi care se află, în momentul de faţă, sub presiune. În toate aceste ţări europene este un val antimigraţie. Aceasta creează anxietate, creează alienare şi nimeni nu vorbeşte foarte bine cu ei. De aici şi acest mesaj foarte radical, care încearcă să ofere o anumită încurajare pentru aceşti oameni care sunt expuşi, nu numai economic, dar şi social şi chiar politic, în ţările în care locuiesc, la tot felul de presiuni.

Deci, este şi un sentiment de abandon pe care cred că diaspora l-a simţit din partea partidelor tradiţionale şi care a fost exploatat de către aceste partide. Deci să nu ne concentrăm numai pe partea algoritmică şi de pliante, să înţelegem şi problemele mai de substanţă şi faptul că această comunitate a fost destul de mult ignorată.

Se poate corecta, era bine dacă se făcea acest lucru în ultimii patru ani şi cred că am spus de mai multe ori, am semnalizat această situaţie, dar poate aici sunt nişte lecţii de învăţat de către noii lideri. Mă refer la domnul Bolojan, doamna Lasconi, care pur şi simplu să fie mai prezenţi în aceste comunităţi, să vină la Londra, să vină la Bruxelles, să vină în Spania, să lucreze exact aşa cum fac ceilalţi şi să se conecteze la firul ierbii.

Pentru că aceştia sunt oameni care muncesc din greu şi, când se uită în România, văd această situaţie în care mulţi taie în faţa liniei, ajung în faţă prin corupţie şi asta creează un sentiment absolut anti-sistem, care trebuie neapărat corectat.