Producătorii de medicamente consideră că statul trebuie să-şi asume răspunderea privind accesul pacienţilor la terapii

Companiile membre ale Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi cele ale Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) au anunţat luni că nu s-a ajuns la o soluţie în privinţa suspendării taxei clawback pe primul trimestru şi revizuirea acesteia, deşi discuţiile cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor au fost transparente şi constructive.

Sorin Popescu, reprezentantul ARPIM a subliniat, într-o conferinţă de presă, că impunerea taxei în formă actuală va avea consecinţe sociale şi economice deosebit de grave. El a cerut reprezentanţilor celor două asociaţii implicarea directă a primului-ministru Victor Ponta, a ministrului de Finanţe, Florin Georgescu, a ministrului Economiei şi a ministrului delegat pentru mediu de afaceri pentru soluţionarea situaţiei create în trecut, dar "cu efecte devastatoare în viitor".

"Criza actuală este consecinţa tergiversărilor permanente din ultimii doi ani şi jumătate în corectarea taxelor de clawback emise prin Ordonanţă de Urgenţă în anul 2009 şi 2011, precum şi a ignorării multiplelor iniţiative ale parlamentului de a preveni o criză în asigurarea tratamentului pacienţilor cu medicamente", a subliniat Sorin Popescu.

La rândul său preşedintele ARPIM, Regis Lhomme, a arătat că situaţia este foarte gravă pentru pacienţi.

El a adăugat că, în prezent, cuantumul taxei clawback este nesustenabil pentru industria farmaceutică, aceasta reprezentând peste 400 milioane de euro pe an, o medie de 33,6% din totalul vânzărilor compensate ale producătorilor de medicamente şi este unică în Europa în această formă.

"În acest moment, este de datoria noastră să semnalăm iminenţa unei crize fără precedent şi este responsabilitatea statului de a rezolva această criză generată şi agravată pe parcursul ultimilor ani. Producătorii internaţionali doresc să sprijine şi pe viitor Guvernul pentru menţinerea medicamentelor pe piaţă, însă cer soluţii de acoperire a deficitului bugetar al fondului de sănătate şi o schimbare radicală a principiilor taxei de clawback, astfel încât ea să reprezinte un control echitabil al pieţei şi nu unul de blocare al acesteia. Condiţiile actuale ale taxei elimină orice garanţie că membrii noştri vor putea menţine activitatea la acelaşi nivel de implicare în România", a spus Regis Lhomme.

Reprezentanţii celor două asociaţii atrag atenţia asupra posibilităţii dispariţiei unor medicamente compensate sau gratuite, retragerea unor producători de pe piaţă şi închiderea unor unităţi de producţie care pot avea un impact sever asupra stării de sănătate a populaţiei, dar şi a economiei româneşti în general.

Cele două asociaţii cer suspendarea imediată a legii clawback până la modificarea ei, în colaborare cu Parlamentul României şi în respectul principiilor economice şi al practicilor europene.

Acestea mai cer bugetarea corectă a nevoii de medicamente din România, pornind de la consumul real din anul precedent, care a fost de 6,1 miliarde lei, prin rectificarea calculelor greşite care au ieşit la lumină cu ocazia transmiterii de către CNAS a facturilor către producătorii de medicamente în data de 5 mai 2012.

"Taxa clawback este nesustenabilă, iar cuantumurile impuse pentru trimestrul I al anului 2012 sunt relevante în acest sens. Încercarea de a forţa industria de medicamente să finanţeze întregul deficit din sistemul de sănătate nu poate duce decât la distrugerea acesteia, în detrimentul pacienţilor şi a economiei româneşti. Producătorii de medicamente generice nu dispun de sumele necesare pentru plata impunerilor din trimestrul I al anului 2012, neputând achita obligaţia de plată la data scadentă, riscând astfel sancţiuni fiscale injuste. De aceea, cerem ca obligaţiile de plată pentru trimestrul I 2012 să fie anulate", a declarat Dragoş Damian.

El a mai subliniat că una din cauzele principale ale acestei suprataxe excesive de aproape 35% şi suma rambursată este evaluarea greşită în buget a consumului real de medicamente în 2011, care a fost de 5,7 miliarde lei, faţă de un consum real de 6,8 miliarde lei.

De asemenea, acesta a atras atenţia că între cauze se află şi utilizarea în baza de calcul a unor date eronate furnizate de CNAS şi impunerea unei formule de calcul a taxei care nu are echivalent în UE privind acoperirea integrală a deficitului, includerea în baza de calcul a TVA-ului, precum şi adaosurilor distribuitorilor şi farmaciilor.

Dragoş Damian a subliniat că asigurarea tratamentului bolnavilor din România este în sarcina statului şi această responsabilitate nu poate fi transferată exclusiv asupra unor operatori privaţi.

De asemenea, reprezentanţii celor două asociaţii spun că există pericolul ca o serie de medicamente să fie delistate, iar pacienţii să rămână fără tratament.