Procurorul General: România a fost ţinta predilectă a campaniilor hibride înainte şi după alegeri

România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample hibride în contextul scrutinului electoral din anul 2024, a declarat, marţi, Procurorul General al României, Alex Florenţa, în cadrul unei conferinţe de presă. Declaraţiile sale au fost făcute în contextul în care astăzi Călin Georgescu a fost trimis în judecată, alături de Horaţiu Potra şi 20 de mercenari, pentru tentativă de lovitură de stat.

Potrivit procurorului general, actorii ostili au urmărit modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea gradului de coeziune la nivelul populaţiei.

"Campania lansată în spaţiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de microtargetare a populaţiei, dezinformare şi influenţare electorat. Pe acest palier s-a evidenţiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilităţile audienţelor naţionale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât şi prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate pentru audienţe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral. Este esenţial să înţelegem în acest context modul în care s-a derulat şi se derulează în continuare război hibrid care afectează România de ceva timp.

Şi pentru că este un termen foarte uzitat în spaţiul public, dar insuficient explicat pentru a fi înţelese pe deplin lucrurile care trebuie transmise opiniei publice, care asociază probabil cel mai adesea termenul de război hibrid în general doar unei idei de dezinformare, e că războiul hibrid, în momentul de faţă, prin comparaţie cu războiul tradiţional, cel care este mult mai evident, mai transparent prin prisma rezultatelor materiale pe care le produce, este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate de influenţare a modului de derulare a vieţii sociale şi a funcţionării unui stat mult mai ample. Pentru că el presupune folosirea în paralel, împreună sau separat, dar în mod clar coordonat a mai multor tipuri de instrumente care vizează un stat. Fie că vorbim de diferite instrumente economice, administrative, de atacuri cibernetice, acţiuni secrete destabilizatoare pentru ordinea publică a statului respectiv, subversiune politică şi, desigur, dezinformarea şi propagandă", a explicat Florenţa.

Procurorul a subliniat că în preajma alegerilor şi ulterior acestora, în spaţiul românesc a operat o întreagă infrastructură online cu legături concrete în Federaţia Rusă.

"Este important de făcute aceste precizări pentru ca opinia publică să înţeleagă că anumite ştiri care pot părea uneori disparate, izolate, fără legătură necesară între ele, sunt de fapt parte a unui război conjugat şi a unui efort conjugat ca parte distinctă a acestor instrumente de război hibrid. În ceea ce priveşte atacurile cibernetice, trebuie să înţelegem că ştiri de genul celor care au mai fost vehiculate în spaţiul public, referitoare la atacuri asupra aeroporturilor româneşti acum câţiva ani, asupra mai multor camere de supraveghere, în special din zona frontierei cu Ucraina, sau atacurile din cursul anului 2024 la adresa foarte multor instituţii publice şi agenţii guvernamentale din România, nu sunt evenimente întâmplătoare, nu sunt evenimente izolate, ci, încă o dată, fac parte dintr-un atac hibrid coordonat, generalizat. În spatele tuturor acestor acţiuni există, în momentul de faţă, actori cu legături certe cu Rusia, în special grupuri de hackeri cunoscuţi", a punctat magistratul.

Procurorul General a mai subliniat că rapoartele pe care le transmite săptămânal Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică pe site-ul său evidenţiază frecvenţa, amplitudinea şi mai ales modul de derulare a acestor atacuri. El a reamintit că în 2024 atacurile cibernetice ruseşti s-au intensificat asupra instituţiilor şi companiilor româneşti şi că cele mai periculoase atacuri, în special cele de tip ransomware, au fost asociate în totalitate unor grupuri pro-ruse.

"Aceste atacuri au vizat mai mult de 13 instituţii din administraţia publică, 12 companii de transport de interes naţional, 17 instituţii bancare şi aşa mai departe. De asemenea, cu referire strictă la procesul electoral derulat anul trecut, trebuie să avem în vedere că s-au derulat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice lansate asupra infrastructurii electorale, care au urmărit obţinerea şi exfiltrarea unor credenţiale, în special din partea Autorităţii Electorale Centrale şi ale Biroului Electoral Central. În preajma perioadei respective, multe dintre acestea au fost ulterior diseminate în grupuri de Telegram din infrastructura rusească. De asemenea, acţiunile secrete destabilizatoare la care mă refeream.

Din nou, acţiuni şi evenimente care, la momentul în care transpar în spaţiul public, pot părea evenimente întâmplătoare, un act izolat, sunt, de fapt, parte a unei campanii coordonate care vizează atât România, cât şi celelalte state din estul Europei. Şi reamintim cu această ocazie situaţia din 2024 a cetăţeanului columbian arestat, sub coordonarea unei persoane certe din Rusia, cu intenţia de a arunca în aer obiective situate în proximitatea unui complex din judeţul Ilfov, unde se aflau depozite de deşeuri, precum şi două sonde de extracţie a petrolului şi o staţie de măsurare a gazelor naturale. De remarcat faptul că situaţii similare se regăsesc în aceeaşi perioadă şi în alte state din estul Europei, atât la Praga, în Cehia, cât şi în Polonia", a afirmat Alex Florenţa.