E oficial! Călin Georgescu trimis în judecată pentru complicitate la instigare la răsturnarea ordinii constituţionale
Parchetul General confirmă trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionaleşicomunicarea de informaţii falseîn formă continuată (două acte materiale).
Alături de el au fost trimişi în judecată şi Horaţiu Potra şi alte 20 de persoane, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionalenerespectarea regimului armelor şi muniţiilornerespectarea regimului materiilor explozive, orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept şi instigare publică
În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în condiţiile în care alegerile prezidenţiale din 2024 au fost anulate, în dimineaţă zilei de 7 decembrie 2024, între orele 10:51 - 12:01, primul inculpat (Călin Georgescu n.r.), fost candidat la respectivele alegeri, s-a întâlnit pe raza localităţii Ciolpani, jud. Ilfov, în incinta unui centru de echitaţie, în condiţii de clandestinitate, cu cel de-al doilea inculpat, Horaţiu Potra.
Potrivit procurorilor, cei doi au pus în discuţie un plan conform căruia al doilea inculpat (Potra n.r.), împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare, urmau să desfăşoare în data de 8 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului paşnic al acţiunilor de protest în manifestaţii caracterizate prin violenţă. Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.
Cu referire la acţiunile lui Georgescu, procurorii au evidenţiat că acţiunile acestuia, materializate în organizarea în condiţii de clandestinitate a întâlnirii şi în discutarea planului privind conduita de urmat, ţinând cont de toate circumstanţele reale şi personale, de relaţiile anterioare dintre inculpaţi, şi demersul de contactare a liderului unei organizaţii radical-naţionaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susţinătorilor săi un îndemn acţional concret, precum şi comunicarea de informaţii false cu caracter alarmist şi potenţial manipulator şi adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzată de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreţinut, respectiv întărit rezoluţia infracţională a celui de-al doilea inculpat.
Ca urmare a planului stabilit, cel de-al doilea inculpat a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul Bucureşti cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în capitală, membrii săi să declanşeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea şi largul suport al populaţiei. Protestele urmau a fi deturnate în acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă a primului inculpat, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept, punând în pericol siguranţa naţională.
Subsecvent, în operaţionalizarea planului infracţional, în aceeaşi zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare şi asigurarea logisticii, constând în autoturisme şi un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, a două pistoale şi a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conţinut mare de substanţă explozivă cu potential de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul Bucureşti.
Ca urmare a unui apel efectuat la Serviciul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de poliţie care, în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01.30 - 03.00, au reuşit depistarea şi oprirea în trafic, pe raza localităţilor Baloteşti-Săftica, jud. Ilfov, com. Măneşti, jud. Dâmboviţa, com. Corneşti, jud. Dâmboviţa şi mun. Bucureşti, sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase menţionate mai sus.
Toţi cei 21 de membri ai grupului constituit au acţionat în cunoştinţă de cauză în raport cu motivul deplasării pe raza municipiului Bucureşti, respectiv în scopul anterior precizat, aderând la o formaţiune organizată de tip paramilitar, controlată de cel de-al doilea inculpat.
Urmarea imediată a acţiunilor inculpaţilor a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.
Prin raportare la situaţia de fapt expusă anterior, procurorii au relevat următoarele aspecte jurisprudenţiale:
"În ceea ce priveşte noţiunea de ”ordine constituţională”, în cuprinsul Deciziei nr. 70/2023, Curtea Constituţională a reţinut că aceasta desemnează un concept amplu descris şi dezvoltat în jurisprudenţa sa anterioară, din care rezultă, cu claritate, precizie şi previzibilitate caracteristicile, conţinutul şi limitele acesteia.
Astfel, prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, Curtea a constatat că "respectarea statului de drept nu se limitează la această componentă, ci implică, din partea autorităţilor publice, comportamente şi practici constituţionale, care îşi au sorgintea în ordinea normativă constituţională, privită ca ansamblu de principii care fundamentează raporturile sociale, politice, juridice ale unei societăţi. Altfel spus, această ordine normativă constituţională are o semnificaţie mai amplă decât normele pozitive edictate de legiuitor, constituind cultura constituţională specifică unei comunităţi naţionale".
Prin aceeaşi decizie, anterior citată, Curtea a mai reţinut că ordinea constituţională vizează şi "respectul pentru Constituţie" care "nu poate fi limitat la executarea literală a dispoziţiilor sale operaţionale. Constituţia prin însăşi natura sa, în plus faţă de garantarea drepturilor omului, oferă un cadru pentru instituţiile statului, stabileşte atribuţiile şi obligaţiile acestora. Scopul acestor dispoziţii este de a permite buna funcţionare a instituţiilor, (...).”
Reţine în continuare Curtea că, potrivit doctrinei de drept penal, prin "ordine constituţională" se înţelege ordinea izvorâtă din normele şi principiile constituţionale de instituire a organelor statului şi a modului de funcţionare şi de îndeplinire a atribuţiilor acestora, în scopul funcţionării statului de drept şi respectării şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Acţiunea armată şi acţiunile violente desfăşurate în mod clasic (în spaţiu terestru, aerian sau maritim sau, mai nou, în spaţiul cybernetic), dacă sunt exercitate în scopul schimbării ordinii constituţionale, prezintă un pericol deosebit pentru securitatea naţională, inclusiv pentru atributele fundamentale ale statului.
Încercările de lovituri de stat încalcă normele de drept penal, prin afectarea relaţiilor sociale la care poporul a aderat (dându-le legitimitate) şi care sunt pe deplin legitime prin adeziunea sa la politicile exercitate prin puterea de stat, produsă prin alegeri derulate cu respectarea legii fundamentale.
Într-un stat de drept întemeiat pe supremaţia Constituţiei şi legalitatea exercitării puterii, orice tentativă de schimbare a ordinii constituţionale pe cale extralegală, fie prin violenţă fizică, fie prin presiune sistemică, constituie o atingere gravă adusă principiilor fundamentale ale organizării statale.
Astfel de acţiuni nu doar că încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la modalităţile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează şi limitele admise ale manifestării suveranităţii populare, substituind voinţa democratică cu acţiuni arbitrare, ilegitime şi destabilizatoare.
În această categorie a acţiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituţionale, pot fi incluse, în funcţie de mijloacele utilizate şi de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât şi adaptate realităţilor tehnologice şi geopolitice actuale, specifice contextului modern al ameninţărilor hibride.
Printre acestea, cu relevanţă în prezenta cauză, se identifică tentativa de subminare a autorităţii constituţionale legitime şi de declanşare a unor conflicte interne, de tip insurecţional sau paramilitar, toate în contextul unor acţiuni subversive de natură politică, desfăşurate prin structuri extra-instituţionale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naţionalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entităţi politice marginale, care îşi articulează discursul şi acţiunile în opoziţie sistematică faţă de instituţiile fundamentale ale statului şi principiile ordinii constituţionale.
Acestora li se adaugă manipularea informaţională metodică, menită să altereze percepţia publică şi să erodeze încrederea în ordinea democratică.
Toate aceste forme de manifestare ilicită reprezintă, în esenţă, expresii moderne ale pericolului împotriva securităţii constituţionale şi legitimează aplicarea unor măsuri coercitive proporţionale, în vederea protejării valorilor axiologice fundamentale ale statului român, perspectivă din care legea penală intervine în mod necesar ca instrument de apărare a ordinii constituţionale, incriminând în mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele săvârşite în scopul înlăturării prin violenţă a autorităţilor constituţionale ori al schimbării ordinii constituţionale în afara cadrului legal.
Pe baza premizelor teoretice privind conceptul de putere de stat, înţeleasă ca expresie instituţionalizată şi legitimă a suveranităţii naţionale exercitate exclusiv de popor prin reprezentanţii săi aleşi, rezultă că orice tentativă de obstrucţionare, subminare sau împiedicare a exercitării acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă adusă ordinii constituţionale şi principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relaţie juridico-politică oficială între guvernanţi şi guvernaţi, nu poate fi supusă unor presiuni sau ingerinţe din partea unor grupuri sau entităţi sociale care, în mod unilateral, contestă legalitatea unor decizii adoptate de autorităţi competente.
În consecinţă, nu poate fi justificată, sub nicio formă, acţiunea unei părţi a societăţii de a recurge la manifestări violente sau constrângătoare împotriva autorităţilor statului, chiar şi în ipoteza în care acea parte apreciază că decizia contestată ar fi greşită ori abuzivă. O asemenea conduită nu doar că se plasează în afara cadrului constituţional şi democratic al exprimării politice, dar este, prin natura sa, de natură să creeze dezechilibre instituţionale majore, să afecteze stabilitatea ordinii publice şi să îngreuneze sau chiar să împiedice exercitarea normală a funcţiilor fundamentale ale statului. Într-un regim democratic, contestarea deciziilor autorităţilor trebuie să se realizeze pe cale legală şi paşnică, prin mijloace prevăzute de Constituţie şi lege, şi nu prin acţiuni de forţă care alterează echilibrul constituţional şi ameninţă integritatea mecanismului juridico-politic."
