Procurorii argentinieni îi acuză pe liderii Opus Dei din America de Sud de trafic şi exploatare prin muncă

Procurorii argentinieni au ajuns la concluzia că există motive pentru lansarea unei anchete penale împotriva celor mai înalte autorităţi ale grupului religios 'Opus Dei' din America de Sud, între 1983 şi 2015, pentru infracţiuni de trafic de persoane şi exploatare prin muncă asupra a cel puţin 44 de femei recrutate de ordinul religios pentru a efectua sarcini domestice în casele lor, relatează AP News.

Potrivit unui document consultat de sursa citată, procurorii au solicitat unui judecător federal să îi cheme la mărturie pe cei care au servit în acea perioadă ca vicari sau consilieri regionali ai Opus Dei Argentina, Paraguay, Uruguay şi Bolivia: Carlos Nannei (1991-1997), Patricio Olmos (1998-2014) şi Victor Urtizarrazu (2014-2022). De asemenea, se doreşte interogarea secretarului regional responsabil cu secţiunea feminină a ordinului, Gabriel Dondo, care a deţinut această funcţie până în 2015.

'Opus Dei' - 'Lucrarea lui Dumnezeu' în latină - a fost fondat de preotul spaniol Josemaría Escrivá în 1928 şi are 90.000 de membri în 70 de ţări. Grupul laic, care a fost foarte favorizat de Sfântul Ioan Paul al II-lea, care l-a canonizat pe Escrivá în 2002, are un statut unic în biserică şi raportează direct Papei. Majoritatea membrilor sunt laici şi femei cu slujbe laice şi familii care se străduiesc să „sfinţească viaţa obişnuită”. Alţi membri sunt preoţi sau laici celibatari.

În urma unei plângeri depuse în 2022, echipa de procurori a lansat o anchetă care a concluzionat că, de la începutul anilor 1970 şi până în 2015, „persoane care deţineau diferite funcţii în cadrul Opus Dei au creat o structură dedicată recrutării a cel puţin 44 de femei, majoritatea fete şi adolescente, pentru a fi supuse unor condiţii de viaţă comparabile servituţii”.

Opus Dei din Argentina a negat acuzaţiile.

„Negăm categoric acuzaţiile de trafic de persoane şi exploatare a forţei de muncă”, a declarat biroul Prelaturii Opus Dei din Argentina într-un comunicat, adăugând că, pentru a construi această acuzaţie, „formarea primită de unele dintre femeile din grup şi vocaţia aleasă în mod liber de asistentele numerare din Opus Dei sunt complet scoase din context. Aceasta este o acuzaţie total falsă.”

Procurorii susţin că Opus Dei a selectat fete şi adolescente din familii cu venituri mici, de obicei din zone rurale îndepărtate de centrele de activitate ale organizaţiei, şi că acestea au fost recrutate „sub promisiunea de a primi formare şi de a-şi îmbunătăţi perspectivele profesionale”.

„Odată admise, acestea erau supuse unui regim de 'formare spirituală, profesională şi de muncă', iar dacă manifestau vocaţia de a fi asistente numerare, erau repartizate pe viaţă pentru a îndeplini sarcini domestice în centrele Opus Dei, atât în ţară, cât şi în străinătate”, au precizat ei.

Ancheta se axează pe patru cazuri care se încadrează în infracţiunea de trafic de persoane în conformitate cu legislaţia argentiniană actuală.

Unii dintre reclamanţi şi-au dat mărturia într-un articol publicat în noiembrie 2021, în care au raportat că au lucrat în „condiţii vădit ilegale”, care includeau munca fără plată peste 12 ore, fără pauze, cu excepţia hranei sau a rugăciunii, fără înregistrare în sistemul de securitate socială şi alte încălcări ale drepturilor fundamentale.

Identitatea lor a fost păstrată în rezoluţia procurorilor.

Cele mai multe dintre femei au solicitat dispensă, afirmând că solicitările fizice şi psihologice la care au fost supuse în timpul anilor de serviciu au devenit intolerabile. Acestea susţin că au fost lăsate să se descurce singure, fără bani, iar multe au avut nevoie de tratament psihologic după ce au părăsit Opus Dei.

Un judecător federal trebuie să decidă acum dacă acceptă cererea procurorilor de a-i cita pe foştii vicari să depună mărturie.

Opus Dei Argentina şi-a reafirmat angajamentul de a coopera pe deplin cu justiţia „pentru a clarifica faptele şi a rezolva situaţia într-un mod corect şi transparent”.