UE a fost avertizată cu privire la "flota fantomă" a Rusiei, care numără până la 1.400 de nave. Unele lansează drone


Aşa-numita „flotă fantomă” rusă, utilizată pentru a eluda sancţiunile internaţionale privind petrolul legate de războiul din Ucraina, suscită îngrijorări tot mai mari în cadrul Uniunii Europene, scrie DPA.
Potrivit unui document de lucru pregătit pentru reuniunea miniştrilor de Externe ai UE de luni, de la Luxemburg, se estimează că flota include în prezent între 600 şi 1 400 de tancuri petroliere.
Experţii care o consiliază pe şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, au afirmat că nu numai că navele contribuie la economia de război a Rusiei, dar creează şi riscuri majore pentru mediu şi siguranţa maritimă, potrivit unui document consultat de DPA.
Accidentele în care sunt implicate aceste nave ar putea provoca scurgeri de petrol şi alte forme de poluare marină, cu efecte devastatoare asupra zonelor de coastă, ecosistemelor şi pescuitului.
Multe dintre nave au structuri de proprietate opace şi sunt fie neasigurate, fie subasigurate. În astfel de cazuri, experţii observă că contribuabilii statelor de coastă ar putea fi nevoiţi să acopere costurile oricăror daune aduse mediului.
Moscova se bazează de mai mulţi ani pe flota fantomă pentru a ocoli plafonul de preţ impus de Occident pentru petrolul rusesc. Acest lucru implică adesea închirierea de nave mai vechi, cu proprietari greu de identificat, şi utilizarea de tactici pentru a ascunde originea încărcăturilor de petrol.
Unele nave au avut transpondere ale sistemului de identificare automată (AIS) bazat pe satelit oprite sau manipulate, în timp ce altele au transferat petrol între tancuri în marea liberă.
Experţii avertizează, de asemenea, că navele flotei fantomă ar putea fi utilizate ca platforme pentru lansarea de drone pentru atacuri de bruiaj sau spionaj. Această îngrijorare a crescut în urma apariţiei misterioase a unor drone în Danemarca, care au perturbat temporar traficul aerian deasupra zonei Copenhaga.
Pentru a aborda această problemă, Kallas propune măsuri mai ferme împotriva navelor şi companiilor de transport maritim implicate, alături de o cooperare mai strânsă cu statele costiere şi ţările sub pavilionul cărora operează navele. În mod ideal, aceste state ar consimţi la inspecţii efectuate de forţele navale ale UE.
Din iunie 2025, trei misiuni navale ale UE au fost însărcinate cu monitorizarea flotei fantomă şi cu colectarea de informaţii, inclusiv Operaţiunea Aspides, care are ca obiectiv principal protejarea navelor comerciale din Marea Roşie împotriva atacurilor miliţiei yemenite Houthi.
UE intenţionează să extindă lista sancţiunilor. Numărul navelor care se confruntă cu interdicţii de acces în porturi şi măsuri punitive, în aşteptarea aprobării de către statele membre ale UE, va creşte de la 444 la 562 în cadrul celui de-al 19-lea pachet de sancţiuni UE-Rusia, potrivit documentului.