Un procuror sud-coreean cere cea mai dură pedeapsă pentru fostul preşedinte Yoon Suk Yeol: Moartea sau închisoare pe viaţă

Un consilier juridic independent a cerut marţi pedeapsa cu moartea pentru fostul preşedinte sud-coreean Yoon Suk Yeol, sub acuzaţia de rebeliune, în legătură cu impunerea de scurtă durată a legii marţiale în decembrie 2024, informează AP News.

Yoon, care a fost demis din funcţie în aprilie anul trecut şi se află în închisoare, se confruntă cu opt procese pentru diferite acuzaţii penale legate de eşecul cu legea marţială şi alte scandaluri din timpul mandatului său.

Acuzaţiile potrivit cărora ar fi orchestrat o rebeliune sunt cele mai grave.

Echipa consilierului independent Cho Eun-suk a solicitat Tribunalului Districtual Central din Seul condamnarea lui Yoon la moarte, potrivit instanţei, care urmează să pronunţe un verdict în februarie.

Experţii spun că instanţa îl va condamna probabil pe Yoon la închisoare pe viaţă. Coreea de Sud nu a mai executat pe nimeni din 1997, iar instanţele locale pronunţă rareori pedeapsa cu moartea în ultimii ani.

Yoon, care urma să facă declaraţii la audierea de marţi, a susţinut că decretul său a fost o tentativă disperată, dar paşnică, de a atrage atenţia publicului asupra a ceea ce el considera a fi pericolul reprezentat de Partidul Democrat liberal de opoziţie, care şi-a folosit majoritatea legislativă pentru a-i bloca agenda. El a numit parlamentul controlat de opoziţie „un cuib de criminali” şi „forţe anti-stat”.

Prăbuşire spectaculoasă

Decretul lui Yoon, primul de acest fel în mai bine de 40 de ani, a adus trupe înarmate pe străzile din Seul pentru a încercui Adunarea Naţională şi a intra în birouri electorale. Acest lucru a trezit amintiri traumatizante ale dictaturilor din anii 1970 şi 1980, când conducători sprijiniţi de armată au folosit legea marţială şi alte decrete de urgenţă pentru a desfăşura soldaţi şi vehicule blindate în spaţii publice, în vederea reprimării protestelor pro-democraţie.

În noaptea declarării legii marţiale de către Yoon, mii de oameni s-au adunat la Adunarea Naţională pentru a se opune decretului şi a cere demisia acestuia. Un număr suficient de parlamentari, inclusiv membri ai partidului de guvernământ al lui Yoon, au reuşit să intre în sala de şedinţe pentru a vota anularea decretului.

Decretul lui Yoon şi vidul de putere care a urmat au aruncat Coreea de Sud într-o criză politică, au blocat diplomaţia la nivel înalt a ţării şi au zguduit pieţele financiare.

Observatorii au descris acţiunea lui Yoon drept o sinucidere politică, marcând o prăbuşire spectaculoasă a fostului procuror-vedetă care a câştigat preşedinţia Coreei de Sud în 2022, la un an după ce a intrat în politică. Parlamentul l-a pus sub acuzare şi a trimis cazul la Curtea Constituţională, care a decis demiterea sa din funcţia de preşedinte.

Lee Jae Myung, fost lider al Partidului Democrat, care a condus demersul de suspendare a lui Yoon, a devenit preşedinte în urma unor alegeri anticipate organizate în iunie anul trecut. După preluarea funcţiei, Lee a numit trei consilieri independenţi pentru a investiga acuzaţii care îl implică pe Yoon, pe soţia sa şi pe asociaţii acestuia.

Biroul prezidenţial a declarat marţi că se aşteaptă ca puterea judecătorească să se pronunţe în cazul lui Yoon în conformitate cu legea, principiile şi aşteptările publice.

Au existat speculaţii potrivit cărora Yoon ar fi recurs la legea marţială pentru a-şi proteja soţia, Kim Keon Hee, de posibile investigaţii pentru corupţie. Însă, la finalizarea unei investigaţii de şase luni luna trecută, echipa consilierului independent Cho a concluzionat că Yoon a complotat de peste un an pentru a impune legea marţială, în scopul eliminării rivalilor politici şi monopolizării puterii.

Jurămintele anterioare ale lui Yoon de a lupta împotriva tentativelor de suspendare şi arestare au adâncit divizarea politică a ţării. În ianuarie anul trecut, el a devenit primul preşedinte în exerciţiu din istoria ţării care a fost reţinut.

Alte procese penale

Acuzaţiile de rebeliune aduse lui Yoon prevăd doar pedeapsa cu moartea sau închisoarea pe viaţă, în cazul unei condamnări. Însă judecătorii au în continuare dreptul de a le atenua imediat. Acest lucru înseamnă că instanţa din Seul are trei opţiuni în cazul lui Yoon — pronunţarea pedepsei cu moartea, aşa cum a solicitat echipa lui Cho, comutarea acesteia la închisoare pe viaţă sau la o pedeapsă de 20–50 de ani de închisoare, sau achitarea lui.

Echipa lui Cho a solicitat luna trecută o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru sfidarea anterioară de către Yoon a tentativelor autorităţilor de a pune în aplicare mandatul său de reţinere şi pentru alte capete de acuzare, precum abuzul de putere şi falsificarea de documente oficiale. Avocaţii lui Yoon au acuzat echipa lui Cho că este motivată politic şi că nu are temei juridic pentru a cere o pedeapsă „excesivă”.

Celelalte procese ale lui Yoon vizează acuzaţii precum ordonarea unor zboruri cu drone deasupra Coreei de Nord pentru a inflama deliberat tensiunile, în căutarea unui pretext pentru declararea legii marţiale, şi comiterea de sperjur în procesul prim-ministrului său. Alte acuzaţii îl învinuiesc pe Yoon de manipularea anchetei privind înecul unui puşcaş marin în 2023 şi de primire gratuită a unor sondaje de opinie de la un intermediar electoral în schimbul unor favoruri politice.

Yoon neagă toate acuzaţiile.

Pedepsele cu închisoarea pe care Yoon le-ar putea primi în aceste procese ar putea conta în eventualitatea în care evită pedeapsa cu moartea sau închisoarea pe viaţă pentru acuzaţiile de rebeliune, a declarat Park SungBae, un avocat specializat în drept penal.

Atât Yoon, cât şi consilierul independent pot face apel în cazul de rebeliune la o instanţă superioară şi apoi la Curtea Supremă. Park a spus că un verdict al Curţii Supreme, cea mai înaltă instanţă a ţării, ar urma probabil să fie pronunţat în acest an.