China comunistă face presiuni asupra Europei pentru izolarea politicienilor taiwanezi

Oficialii chinezi au insistat să ofere „consiliere juridică” ţărilor europene, afirmând că propriile lor legi de frontieră le impun să interzică intrarea politicienilor taiwanezi, potrivit mai multor diplomaţi şi oficiali familiarizaţi cu această chestiune.

Oficialii au făcut demersuri la ambasadele europene din Beijing sau, prin intermediul ambasadelor locale, direct la guvernele europene din capitalele lor, avertizând ţările europene să nu „încalce limitele Chinei”, potrivit diplomaţilor şi ministerelor europene care au vorbit cu The Guardian.

Modul de abordare a variat – unele ţări au fost abordate individual, altele în grup, unele prin note verbale scrise (o comunicare diplomatică semi-oficială), iar altele în persoană. Acestea au avut loc în noiembrie şi decembrie şi au fost, cel puţin parţial, o reacţie la recentele vizite în Europa ale oficialilor taiwanezi, inclusiv ale actualului vicepreşedinte şi ministru de externe, precum şi ale unui fost preşedinte.

Beijingul a declarat că „respectă suveranitatea părţii europene în introducerea şi punerea în aplicare a politicii în materie de vize”, dar o „lacună instituţională” a permis vizite frecvente ale politicienilor taiwanezi, potrivit unei note verbale.

Chinezii au citat mai multe legi şi regulamente ale UE, inclusiv unul cunoscut sub numele de Codul frontierelor Schengen, care prevede că o condiţie pentru intrarea cetăţenilor din afara UE este ca aceştia „să nu fie consideraţi o ameninţare la adresa ... relaţiilor internaţionale ale oricărui stat membru”.

Sugestia oficialilor era că permiterea intrării oficialilor taiwanezi într-o ţară europeană ar ameninţa relaţiile internaţionale ale respectivei ţări cu China.

În unele cazuri, ei s-au referit şi la Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice sau au sugerat ţărilor europene să urmeze exemplul ONU şi să interzică accesul tuturor cetăţenilor taiwanezi în clădirile guvernamentale.

„Aplicarea şi interpretarea acestui regulament de către Beijing este îndrăzneaţă. Interpretarea Beijingului este că relaţiile dintre UE şi Taiwan ameninţă relaţiile dintre UE şi China. Aceasta nu este deloc percepţia sau realitatea din Europa”, a declarat Zsuzsa Anna Ferenczy, profesor asistent la Universitatea Naţională Dong Hwa din Taiwan, când a aflat despre aceste măsuri.

Ministerul chinez de Externe nu a răspuns la întrebări. Însă nota verbală spunea că ţările europene ar trebui să respingă orice „aşa-numite paşapoarte diplomatice” emise de Taiwan şi „să interzică personalului taiwanez să intre în Europa pentru a căuta contacte şi schimburi oficiale şi pentru a călca în picioare linia roşie a Chinei”.

„China speră că instituţiile UE şi ţările europene, din interesul mai larg al relaţiilor China-UE şi al relaţiilor bilaterale, vor lua decizia politică de a refuza intrarea aşa-numitului preşedinte sau vicepreşedinte al Taiwanului (inclusiv foştii)”, se arată în nota verbală, care enumeră şi alţi oficiali.

Nota citează vizitele oficialilor în Belgia, Republica Cehă, Polonia, Ţările de Jos, Italia, Austria, Germania, Lituania, Danemarca, Estonia şi Irlanda, afirmând că acestea „subminează grav relaţiile dintre China şi UE”.

„Partea europeană ... a permis chiar [vicepreşedintelui] Hsiao Bi-khim să ia cuvântul în clădirea Parlamentului European şi să promoveze revendicările separatiste privind „independenţa Taiwanului”, se arată în notă, referindu-se la un discurs ţinut de Hsiao la summitul anual al Alianţei Interparlamentare privind China (Ipac) de la Bruxelles.

Ministerele de Externe ale Norvegiei şi Finlandei au confirmat că se numără printre ţările care au primit avertismentul. Acestea au declarat că reglementările privind vizele pentru Taiwan sunt stabilite de organismele Schengen competente.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Regatului Unit a declarat: „Permisiunea de a intra în Regatul Unit este determinată exclusiv de propriile noastre legi şi norme de imigrare, care se aplică în mod egal celor care călătoresc din Taiwan”.

Ministerul de Externe al Taiwanului a declarat că vizitele oficialilor în Europa „nu au nicio legătură cu China, iar China nu are dreptul să se amestece”.

„Dimpotrivă, utilizarea de către China a diverselor măsuri coercitive împotriva altor ţări şi ameninţările sale cu forţa împotriva Taiwanului, care subminează pacea şi stabilitatea globală şi indo-pacifică şi ameninţă interesele directe ale UE, reprezintă adevărata forţă care dăunează relaţiilor internaţionale europene”, a declarat purtătorul de cuvânt.

„Acţiunile Chinei ar trebui condamnate.”

Sfatul „extrem de specific” al Chinei – referitor la codurile de frontieră europene în vigoare din 2011 – nu a fost considerat legal de către destinatari, dar tonul de avertisment a fost luat în serios în special de unele ţări mai mici.

„Consider că aceasta este o altă modalitate de a genera nelinişte în rândul statelor membre cu privire la faptul că relaţiile lor cu [Republica Populară Chineză] ar putea fi în pericol ... iar Beijingul ştie foarte bine că unele state membre ale UE sunt foarte interesate să atragă investiţii chineze în prezent”, a declarat Ferenczy.

UE nu ia poziţie cu privire la statutul Taiwanului şi, deşi are relaţii oficiale cu Beijingul, menţine şi „relaţii solide” neoficiale cu Taipei prin diplomaţie parlamentară şi comerţ. Mai multe ţări europene şi UE au birouri comerciale care funcţionează ca ambasade neoficiale în Taipei.

Cu toate acestea, în ultimii ani, blocul a fost supus unei presiuni crescânde din partea Beijingului, care revendică Taiwanul ca provincie a Chinei şi intenţionează să-l anexeze – cu forţa, dacă este necesar. Printre strategiile sale de a constrânge Taiwanul să accepte unificarea fără conflicte, Beijingul exercită o presiune diplomatică intensă asupra comunităţii internaţionale pentru a izola Taipeiul de angajamentul multilateral.

Claus Soong, analist la Merics specializat în strategia globală a Chinei, a declarat că această mişcare neobişnuită se potriveşte cu strategia de lungă durată a Beijingului de a utiliza toate mijloacele posibile pentru a descuraja o cooperare mai strânsă cu Taiwanul.

„Beijingul încearcă pe cât posibil să spună că ar trebui să vă gândiţi bine înainte de a permite accesul oficialilor taiwanezi. Nu aş spune că este o ameninţare, ci mai degrabă un avertisment, deşi nu neapărat unul blând.”