JD Vance va găzdui la Casa Albă discuţii privind Groenlanda

JD Vance în Groenlanda (Jim Watson/Pool/Getty Images)
Redacţia
13.01.2026
JD Vance în Groenlanda (Jim Watson/Pool/Getty Images)
Redacţia
13.01.2026

JD Vance va găzdui o întâlnire cu miniştrii de Externe ai Groenlandei şi Danemarcei, pe fondul creşterii tensiunilor legate de demersurile lui Donald Trump de a obţine controlul asupra insulei arctice.

Principalul diplomat al Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen, a declarat că el şi omoloaga sa groenlandeză, Vivian Motzfeldt, au solicitat întâlnirea cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, iar vicepreşedintele a cerut să participe şi va găzdui reuniunea la Casa Albă, miercuri.

„Motivul pentru care am solicitat întâlnirea, ce ne-a fost acum acordată, a fost acela de a muta întreaga discuţie … într-o sală de şedinţe unde să ne putem privi în ochi şi să vorbim despre aceste lucruri”, le-a spus Rasmussen jurnaliştilor la Copenhaga, marţi, potrivit The Guardian.

Trump a lansat pentru prima dată ideea unei preluări a Groenlandei (o regiune în mare parte autonomă a Danemarcei) de către SUA, în 2019, în timpul primului său mandat. Însă, în această lună, şi-a intensificat semnificativ retorica, afirmând că Statele Unite o vor lua „într-un fel sau altul”.

Preşedintele american a şocat UE şi NATO refuzând să excludă folosirea forţei militare pentru a prelua insula, bogată în resurse minerale şi situată strategic. Aceasta în pofida faptului că Groenlanda beneficiază de multe dintre garanţiile oferite de cele două blocuri, deoarece Danemarca este membră a ambelor.

Prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a declarat că o invazie americană ar duce la sfârşitul NATO, iar liderii europeni şi-au exprimat sprijinul pentru integritatea teritorială a Groenlandei şi dreptul acesteia la autodeterminare.

Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a spus după o reuniune a comisiei pentru afaceri externe a parlamentului danez, marţi, că el şi Motzfeldt se vor întâlni luni viitoare, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a discuta această problemă.

Poulsen a declarat că Danemarca plănuieşte o prezenţă militară mai mare în Groenlanda, alături de alte ţări NATO, în acest an, adăugând că Copenhaga caută „o atenţie sporită din partea NATO în legătură cu chestiunile privind prezenţa NATO în şi în jurul Arcticii”.

Danemarca va găzdui, de asemenea, miercuri, o reuniune a comitetului de contact pentru politică externă, securitate şi apărare al guvernelor Danemarcei, Groenlandei şi al Insulelor Feroe. Oficialii au spus că aceasta va fi o „oportunitate de a discuta situaţia politică şi economică”.

Guvernul de coaliţie al Groenlandei a declarat luni că nu poate „în nicio circumstanţă să accepte” o preluare de către SUA şi că îşi va intensifica eforturile pentru a „asigura că apărarea Groenlandei este realizată în cadrul NATO”.

Acesta a afirmat că Groenlanda va rămâne membră a alianţei occidentale de apărare „pentru totdeauna” şi că „toate statele membre NATO, inclusiv SUA, au un interes comun” în apărarea vastei insule arctice.

Trump susţine că SUA trebuie să controleze Groenlanda pentru a spori securitatea arctică în faţa unei presupuse ameninţări din partea Chinei şi Rusiei. Rutte a declarat luni că NATO „lucrează la următorii paşi” şi că „toţi aliaţii sunt de acord cu importanţa securităţii arctice”.

Membri ai Alianţei, inclusiv Franţa şi Germania, au avansat sugestii precum consolidarea prezenţei NATO în regiune sau staţionarea de trupe chiar în Groenlanda. Însă diplomaţii spun că discuţiile se află într-un stadiu foarte incipient şi nu există planuri concrete.

La Nuuk, capitala Groenlandei, Pele Broberg, liderul partidului de opoziţie Naleraq, a declarat că rezultatul preferabil al discuţiilor de la Washington ar fi încheierea unui acord cu SUA.

„Vor să facă un acord pe calea uşoară sau pe cea dificilă: cine îşi doreşte calea dificilă?”, a întrebat el.

El a spus că un acord ar fi „grozav, dar nu am auzit nimic despre el”. De asemenea, a pus sub semnul întrebării participarea lui Løkke, afirmând că discuţiile „nu au nimic de-a face cu politica externă daneză ci au de-a face cu viitorul poporului groenlandez”.

Groenlanda se îndreaptă spre independenţă din 1979, când a obţinut autoguvernarea faţă de Danemarca. Acest obiectiv este împărtăşit de toate partidele politice alese în parlamentul insulei, deşi există diferenţe în privinţa celui mai potrivit calendar.

Broberg a acuzat Copenhaga că foloseşte „NATO şi proprietatea daneză asupra Groenlandei” pentru a avea un cuvânt de spus în viitorul Groenlandei. „Arată că încă nu sunt pregătiţi să ne lase cu adevărat să plecăm”, a spus el.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor