Primele elemente navale ale sistemului antirachetă în Europa: Rusia ameninţă să se retragă din START

Statele Unite ale Americii au început să desfăşoare elemente navale ale sistemului lor de apărare antirachetă în Europa. Astfel, un distrugător echipat cu un sistem de apărare antirachetă (ABM) a fost trimis deja în portul spaniol Rota. În replică, Rusia a declarat că ar putea să se retragă din Tratatul de reducere a armelor strategice ofensive START, comentează Ria Novosti.

Practic, toată elita diplomatică şi militară din spaţiul transatlantic s-a reunit la sfârşitul săptămânii trecute la Munchen pentru a celebra 50 de ani de la prima conferinţă de securitate şi a evoca gravele conflicte regionale din lume.

În cursul acestui forum, ministrul american al apărării Chuck Hagel a anunţat că Pentagonul a început desfăşurarea în Europa a distrugătoarelor echipate cu sistemul Aegis, în cadrul implementării sistemului de apărare antirachetă. 'Nu mai devreme de prânz, am trimis distrugătorul Donald Cook, echipat cu un sistem de apărare antirachetă, în portul spaniol Rota', a declarat sâmbătă Hagel, adăugând că acestuia urmează să i se alăture în următorii doi ani alte trei distrugătoare echipate cu sisteme Aegis în scopul de a proteja Europa.

Hagel a spus că aceste măsuri au fost concepute pentru a contracara eventuala ameninţare cu rachete iraniene. El a anunţat că înainte de sosirea sa la Munchen a făcut o escală în Polonia, unde a confirmat disponibilitatea SUA de a implementa o parte a scutului de apărare antirachetă. Toate acestea ilustrează o abordare pe etape a punerii în aplicare a sistemului de apărare antirachetă european, transmite RIA Novosti, care citează cotidianul Nezavisimaia Gazeta.

Începând cu anul 2002, Statele Unite ale Americii au efectuat mai mult de 30 de teste în zbor cu sistemul Aegis, dintre care 25 au dus la interceptarea cu succes a rachetelor.

Pavel Zolotarev, directorul adjunct al Institutului pentru Statele Unite ale Americii şi Canada din Moscova, consideră că elementele mobile ale sistemului european antirachetă sunt mult mai eficiente decât elementele sale staţionare. În schimb, pretextul SUA pentru desfăşurarea scutului antirachetă în Europa - ameninţarea iraniană - ar putea fi pusă la îndoială, spune el.

Totuşi, Aleksandr Hramcihin, director adjunct al Institutului de Ştiinţe Politice şi Analiză Militară (Moscova) are altă viziune cu privire la 'ameninţarea iraniană'. 'Nu putem spune că ameninţarea iraniană a dispărut. Programul balistic al Republicii Islamice nu este discutat de comunitatea internaţională, spre deosebire de cel nuclear', a declarat el, indicând, în acelaşi timp, că rachetele cu focoase convenţionale reprezintă o ameninţare limitată şi chiar mai mică decât avioanele de luptă.

Rusia, la rândul său, îşi manifestă nemulţumirea că segmentul european al sistemului american antirachetă se dezvoltă în acelaşi ritm ca înainte, în pofida progreselor în negocierile cu Teheranul privind programul nuclear al acestuia.

Moscova s-ar putea retrage din tratatul START în cazul în care SUA vor continua să-şi dezvolte scutul antirachetă, a avertizat la sfârşitul săptămânii trecute Mihail Ulianov, directorul Departamentului Securitate şi Dezarmare din cadrul Ministerului rus de Externe. Potrivit acestuia, tratatul poate fi rupt în cazul în care una dintre părţi decide că circumstanţe excepţionale legate de conţinutul Tratatului pun în pericol interesele sale supreme, în conformitate cu una din clauzele textului. 'Atât timp cât SUA continuă să-şi întărească securitatea prin modalităţi care o diminuează pe cea a Rusiei, se poate vorbi cu greu despre continuarea dezarmării nucleare', a mai spus diplomatul rus.

Cu toate acestea, experţii chestionaţi de Nezavisimaia Gazeta declară că nu înţeleg pe cine ameninţă Rusia. 'Tratatul este favorabil ruşilor şi e în defavoarea americanilor. O eventuală ieşire a Rusiei din START ar fi un cadou pentru SUA, fără niciun beneficiu pentru Rusia. Republicanii insistă de mult timp privind retragerea SUA din tratat, pentru că este extrem de dezavantajos pentru ei', explică expertul Hramcihin.