Primarul Vidinului, Ghergho Gherghov: Craiova va fi un centru economic şi cultural de mare importanţă pentru Vidin(interviu)

La 14 iunie, va fi inaugurat cel mai important proiect de infrastructură între România şi Bulgaria realizat în ultimele decenii, podul Calafat-Vidin. Cu această ocazie, primarul Vidinului, Ghergho Gherghov, a acordat Agenţiei Naţionale de Presă un interviu în care vorbeşte despre importanţa proiectului pentru oraşul său.
Podul Calafat-Vidin. (DIMITAR DILKOFF / AFP / Getty Images)
Epoch Times România
12.06.2013

La 14 iunie, va fi inaugurat cel mai important proiect de infrastructură între România şi Bulgaria realizat în ultimele decenii, podul Calafat-Vidin. Cu această ocazie, primarul Vidinului, Ghergho Gherghov, a acordat Agenţiei Naţionale de Presă un interviu în care vorbeşte despre importanţa proiectului pentru oraşul său.

Reporter: Mai sunt câteva zile până la inaugurarea podului, eveniment aşteptat de mai bine de 100 de ani. Ce schimbare va aduce el pentru Vidin?

Ghergho Gherghov: Da, într-adevăr, primele scrisori în care se discută ideea construirii acestui pod datează din anul 1909. Ce se va schimba? Aşteptăm oaspeţi înalţi, care să sublinieze importanţa acestui moment. Asta este partea vizibilă. Cea invizibilă este creşterea interesului pentru zonă. Nu demult, Vidinul a fost un oraş de frontieră. Fluviul Dunărea a fost o frontieră naturală, greu de traversat. O traversam doar cu bărci şi nave care depindeau de gheaţă, de cotele mici sau mari ale apelor, ceea ce îi făcea pe oameni să aleagă alte rute, prin Serbia sau prin Giurgiu-Ruse. Regiunea a fost izolată, ceea ce a afectat mediul de afaceri şi dezvoltarea regiunii. Cu deschiderea acestei porţi, importanţa strategică a oraşului nostru se schimbă radical şi, dintr-o zonă de frontieră, acesta devine centru al unei regiuni cu o populaţie totală care depăşeşte 2 milioane de oameni. În aceste condiţii, este normal că în ultimul timp a crescut interesul investitorilor din Europa, Chi

na şi Israel. Vidinul are acces la toate tipurile de transport: avem transport rutier, feroviar, iar fluviul Dunărea este o magistrală spre Europa şi lume. Avem şi un aeroport, sper că în curând statul va întreprinde măsurile necesare pentru redeschiderea lui pentru zboruri cargo şi charter.

Reporter: O delegaţie chineză a vizitat recent oraşul. Ce proiecte aţi discutat?

Ghergho Gherghov: În urmă cu câteva zile, ambasadorul Chinei la Sofia a vizitat Vidinul. Am stabilit că la începutul lunii iulie în oraş vor veni reprezentanţii unora dintre cele mai mari companii chineze, interesate de posibilităţile de investiţii în domeniul tehnologiilor electronice, agriculturii şi industriei chimice. Am vorbit şi despre apele geotermale ale Vidinului, care în acest moment nu sunt folosite. Vidinul este situat în zonă de câmpie, aproximativ 98% din terenurile arabile din zonă pot fi irigate cu apa din Dunăre, fără să fie necesară sondarea solului. Vidinul este cunoscut pentru producţia de legume şi viticultură.

Reporter: Cum s-a schimbat economia Vidinului în ultimele două decenii?

Ghergho Gherghov: În trecut, Vidinul a fost un mare centru industrial, dar fabricile au fost închise în marea lor majoritate şi a devenit prioritară agricultura. Industria alimentară reprezintă în jur de 17,9% din economia locală, comerţul - circa 15%, în învăţământ lucrează 9,6% dintre angajaţi, iar în sistemul sanitar - 9,3%. Din păcate, administraţia primăriei este cel mai mare angajator din regiune, pe locul doi la numărul de angajaţi este întreprinderea Vidachim, care produce cauciucuri auto, dar activitatea ei este mult mai redusă în comparaţie cu perioada dinaintea anului 1989. Această societate are în jur de 850 de angajaţi, în timp ce primăria, cu tot cu şcolile, are între 1.600 şi 1.800 de angajaţi.

Reporter: Câţi locuitori are Vidinul?

Ghergho Gherghov: Oraşul are 46.000 de locuitori şi, împreună cu satele din municipalitate, numărul creşte la 62.000 de locuitori. În ultimii 23 de ani, populaţia oraşului s-a diminuat cu 15.000, iar cea a municipalităţii cu peste 24.000.

Reporter: Există schimburi de forţă de muncă între România şi Bulgaria? Sunt locuitori ai Vidinului care au un loc de muncă peste Dunăre şi invers, români care să lucreze în Vidin?

Ghergho Gherghov: De când a început construcţia podului, există. Sunt români care lucrează aici la pod, sunt şi unii care fac comerţ. Aşteptările sunt însă că acest fenomen să se extindă mult mai mult după inaugurarea podului. Calafat va fi la 6 kilometri de Vidin, în condiţiile în care cel mai apropiat oraş bulgar, Dunavţi, este la 8 kilometri de la Vidin. Craiova este la 80 de kilometri, în timp ce Montana, cel mai apropiat centru de district din Bulgaria, este la 100 de kilometri. Prin urmare, Craiova va fi un centru economic şi cultural care va avea o mare importanţă pentru Vidin. Am vizitat Craiova în urmă cu o lună şi am rămas cu impresii foarte bune despre omologul meu (Lia Olguţa Vasilescu - n.r.). O tânără foarte activă care gestionează foarte bine proiectele europene. Avem o colaborare bună şi cu primarul Calafatului (Mircea Guţă - n.r.) cu care am pus pe cale înfrăţirea celor două oraşe.

Reporter: Mai există ideea ca Vidinul să devină un centru universitar?

Ghergho Gherghov: Da, în timpul vizitei mele la Craiova am discutat cu reprezentanţii Universităţii de Medicină să fie deschisă o filială la Vidin. Recent, la Vidin a venit o delegaţie din care au făcut parte doi parlamentari din judeţul Dolj, cu ei am vorbit şi despre posibilitatea ca şi Universitatea din Craiova să aibă o filială la Vidin. Am discutat şi cu Ministerul Învăţământului de la Sofia pentru deschiderea unei filiale a Universităţii Politehnice din Ruse. Ideea noastră este să fie deschise cât mai multe filiale, ca să devenim un centru universitar. Este mai realistic să ne gândim nu la o universitate nouă, ci la filiale ale unor instituţii existente, pentru că în acest caz procedurile administrative sunt mai simple. În prezent mulţi copii din Vidin merg să studieze la Craiova, iar deschiderea unor filiale ale universităţilor din Craiova îi va face pe copiii noştri să se întoarce acasă. În plus, în Bulgaria taxele, impozitele, precum şi preţurile sunt mai mici şi, c

el mai probabil, studiile vor fi mai ieftine. Poate că şi unii studenţi din România vor fi interesaţi să studieze la Vidin. Aştept ca şi mulţi copii din Serbia să vină la noi. Am discutat cu colegii din România ca studiile să fie în limba engleză ca să atragem studenţi din ţările vecine.

Reporter: Principalele preocupări în aceste zile sunt legate de starea în care se află infrastructura rutieră din nord-vestul Bulgariei, care cel mai probabil va împiedica direcţionarea traficului spre noul pod. Ce se poate schimba în această privinţă?

Ghergho Gherghov: Cred că avem nevoie de un nou mod de gândire, trebuie să începem să ne gândim la dezvoltarea integrală a întregii regiuni, deoarece ceea ce aţi văzut pe drumul dintre Sofia şi Vidin se poate vedea şi peste Dunăre, nici între Calafat şi Craiova nu există un drum modern care să poate face faţă traficului intens. O prioritate pentru Europa este dezvoltarea transportului feroviar. Bulgaria va începe în curând construirea unui nou traseu feroviar între Sofia şi Vidin. Sper că noul guvern bulgar va întreprinde măsuri pentru începerea cât mai repede a construirii unui drum expres între Sofia şi Vidin, care să facă legătura cu autostrada spre graniţa cu Grecia, construită în prezent. Sper că şi partea română va avea o politică adecvată şi nu vom lăsa podul să rămână doar o piesă dintr-un întreg puzzle. Noul guvern, chiar dacă nu are bani, trebuie să găsească finanţe pentru dezvoltarea nord-vestului Bulgariei.

Reporter: Podul va fi deschis vineri, cum ajung însă locuitorii Vidinului până în România? Vă gândiţi la transport public sau fiecare se va descurca aşa cum poate?

Ghergho Gherghov: În urmă cu o săptămână, am discutat cu transportatorii din oraş. Ei sunt interesaţi să facă o linie Vidin-Calafat-Craiova. Cred că şi colegii lor din România vor avea de asemenea interes. Din partea noastră nu vor avea nici o piedică. Procedura este foarte relaxată.

Reporter: Este vorba de o investiţie privată, nu publică?

Ghergho Gherghov: Da, Vidinul nu are o companie municipală de transport, această activitate este cedată unor societăţi private. Ideea este să existe o competitivitate. Eu şi omologul meu din Calafat glumim că, după ziua de vineri, Vidinul şi Calafatul vor fi un singur oraş.

Reporter: Ce impact a avut construirea podului asupra oraşului?

Ghergho Gherghov: Într-un singur cuvânt, pozitiv. Un asemenea mare proiect de infrastructură a avut, bineînţeles, un efect foarte pozitiv. Peste 3.000 de persoane au lucrat la pod. O parte dintre ei străini, cei mai mulţi spanioli. Ei au primit salarii mari pe care le cheltuiau aici, unii s-au şi căsătorit la Vidin.

Reporter: Acum construcţia se termină. Credeţi că rata şomajului va creşte?

Ghergho Gherghov: Cu siguranţă, vor fi disponibilizaţi nişte angajaţi. Este bine însă că finalizarea construcţiei coincide cu începerea altor două proiecte mari: construirea unui depozit de deşeuri şi a unei staţii de epurare a apelor. Aceste proiecte, care vor fi realizate în anii 2013 şi 2014, au un buget comun de circa 50 milioane de euro şi vor permite angajarea unora dintre persoanele care au lucrat la pod.

Reporter: Aţi putea să descrieţi în câteva cuvinte Vidinul ca destinaţie turistică, având în vedere că acesta va deveni mult mai uşor accesibil de către turiştii din România?

Ghergho Gherghov: Trebuie să vă spun că turiştii români care vin la Vidin rămân cu gurile căscate. Un oraş cu o istorie de 2.000 de ani, fostă capitală a Bulgariei. Avem tot ce este necesar pentru a fi un centru turistic: o cetate medievală, un parc dunărean foarte frumos, un muzeu de istorie. Cine are ochi să vadă, poate să rămână săptămâni, luni sau ani la Vidin pentru a admira patrimoniul lui cultural.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor