Prietenii Siriei insistă ca opoziţia siriană să participe la conferinţa internaţională din Elveţia
Reuniunea 'Prietenilor Siriei', care regrupează 11 ţări occidentale şi arabe ce susţin opoziţia siriană, s-a încheiat duminică, la Paris, printr-un apel adresat Coaliţiei Naţionale Siriene (CNS) să participe la conferinţa internaţională de pace din Elveţia, al cărei scop este de a pune capăt 'regimului despotic' al lui Bashar al-Assad, potrivit declaraţiei finale adoptată în unanimitate, informează luni cotidianul francez Le Monde.
Miniştrii afacerilor externe ai celor 11 ţări prezente au dorit, în primul rând, să adreseze un mesaj de susţinere pentru Ahmad Jarba, preşedintele CNS, mişcare divizată pe marginea participării la negocieri cu reprezentanţii puterii siriene. Delegaţii CNS trebuie să decidă vineri, 17 ianuarie, la Istanbul, dacă vor participa sau nu la aceste negocieri, programate să înceapă la 22 ianuarie, la Montreux (Elveţia).
Obiectivul reuniunii de duminică, de la Paris, a constat, potrivit unei surse diplomatice, în special în a întări sprijinul pentru Jarba şi de a incita opoziţia să participe la conferinţa din Elveţia, pentru a evita ca regimul de la Damasc să provoace eşecul acestor negocieri. Adresându-se tuturor celor care, din tabăra sa, sunt îngrijoraţi de faptul că demararea negocierilor nu va face decât să contribuie la consolidarea puterii siriene, Jarba a subliniat: 'Suntem cu toţii de acord asupra faptului că nu există viitor pentru Bashar al-Assad şi pentru familia sa în Siria. Plecarea lui este implacabilă'.
La rându său, Laurent Fabius, ministrul de externe al Franţei, singurul care s-a exprimat în numele celor 11 ţări prezente, a condamnat 'atrocităţile perpetuate de regim împotriva poporului său' şi a amintit că negocierile din Elveţia vizează 'să facă în aşa fel încât regimul să-şi găsească sfârşitul'.
În acest scop, declaraţia adoptată duminică a reiterat finalitatea negocierilor, în speţă înfiinţarea, 'printr-un consimţământ mutual, a unui guvern tranzitoriu, dotat cu depline puteri executive'. Un mijloc de a răspunde puterii siriene, care a declarat deja că nu este dispusă să discute despre o tranziţie politică. Altfel spus: nu se pune problema de a negocia plecarea lui Bashar al-Assad, mai ales că autorităţile siriene au dat de înţeles că ar putea cere chiar punerea pe ordinea de lucru a problemei privind organizarea unor alegeri prezidenţiale la care să participe Assad - o provocare destinată să torpileze procesul de negocieri.
În aceste condiţii, reticenţele opoziţiei 'sunt de înţeles', se afirmă la Paris, potrivit Le Monde. Cu atât mai mult cu cât regimul sirian refuză să facă şi cel mai mic compromis înainte de demararea negocierilor, începând cu încetarea recursului la arme grele de către Damasc, punerea în aplicare a culoarelor umanitare şi cu eliberarea prizonierilor, acţiuni cerute de CNS.
Altfel spus, demararea negocierilor este departe de a fi un obiectiv atins, subliniază cotidianul francez menţionat, precizând că opoziţia siriană rămâne divizată în ceea ce priveşte pertinenţa acestui exerciţiu, iar regimul nu vrea să discute pe marginea punctului central al negocierilor - plecarea lui Bashar al-Assad.
Negocierile diplomatice vor continua luni, 13 ianuarie, la Paris, în timpul unei serii de întrevederi între Laurent Fabius şi omologul său american John Kerry cu ministrul rus al afacerilor externe Serghei Lavrov şi cu Lakhdar Brahimi, emisarul ONU pentru Siria.
