Prezentarea protestelor din 26 şi 27 august de la Chişinău de către ambasadoarea R. Moldova în SUA

După protestul diasporei de la Chişinău din zilele de 26 şi 27 august, când mai mulţi protestatari şi jurnalişti au fost luaţi pe sus de către poliţişti din faţa monumentului lui Ştefan cel Mare pentru ca „demnitarii” moldoveni să poată depune „în linişte” flori, cetăţenii simpli neavând niciun acces în Piaţa Marii Adunări Naţionale, autorităţile RM au expediat, prin intermediul ambasadoarei R. Moldova în SUA, Cristina Bălan, o scrisoare pentru a lămuri situaţia.

Postul de televiziune TV8 a intrat în posesia acelei scrisori expediate mai multor oficiali americani, dar şi Larei Moraru, şefa Departamentului de relaţii externe din cadrul Partidului Democrat, în care vorbeşte despre protestele din Chişinău, din 26 şi 27 august.

Potrivit TV8, în scrisoare Bălan susţine că, deşi protestul din 26 august, anunţat cu câteva săptămâni înainte, trebuia să fie un protest al diasporei, a fost, de fapt, condus de câteva partide din opoziţie: Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr (PPDA) şi Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM), subliniind că ultimul a fost condus de fostul premier moldovean Vlad Filat, condamnat pentru corupţie şi implicarea în aşa-numitul furt al miliardului.

Bălan mai scrie că în ziua de 26 august, în Piaţa Marii Adunări Naţionale ar fi fost în jur de 12 mii de oameni divizaţi în două grupuri, jumătate la protestul organizat de PAS, PLDM şi PPDA, iar cealaltă jumătate la contramanifestaţia organizată de partidul lui Şor, fără să menţioneze că majoritatea celor care se aflau la aşa-zisul concert anunţat de primarul oraşului Orhei în PMAN, cu doar câteva ore înainte de protestul diasporei, îl huiduiau pe Ilan Şor şi erau nemulţumiţi că acesta ar fi venit intenţionat de la Orhei şi „le-a furat Piaţa”.

Cu toate că la protestul de duminică ce a avut loc până la urmă în faţa monumentului domnitorului Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului au participat câteva zeci de mii de oameni, ambasadoarea a folosit datele oficiale oferite de Poliţia Moldovenească potrivit cărora, la primul protest ar fi fost 6.500 de persoane, iar la cel organizat „în susţinerea lui Ilan Şor”, al cărui nume apare în ambele rapoarte Kroll, fiind investigat în prezent pentru implicarea în furtul miliardului, 5.000.

Potrivit scrisorii Cristinei Bălan, participanţii la protestul organizat de PAS, PPDA şi PLDM au încercat să provoace tensiuni devenind agresivi faţă de susţinătorii Partidului Şor, însă poliţia a intervenit fără a recurge la forţă.

Aceasta a mai menţionat că protestul PAS, PPDA şi PLDM a continuat şi a doua zi, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, cu câteva zeci de oameni care ar fi încercat să blocheze accesul oficialilor la statuia lui Ştefan cel Mare, parte a manifestaţiilor preconizate pentru celebrarea Zilei Independenţei.

Ea mai spune şi despre faptul că protestatarii au fost evacuaţi de poliţie după ce aceştia au refuzat să părăsească locul voluntar, omiţând însă faptul că printre protestatari se aflau şi jurnalişti care, în încercarea de a documenta cele întâmplate, au fost bruscaţi şi evacuaţi în mod abuziv, unii dintre ei alegându-se chiar cu leziuni corporale.

Totodată, Bălan menţionează că unii analişti politici, fără să dea însă nume, consideră astfel de proteste drept parte a campaniei electorale pentru alegerile din februarie 2019. Ulterior ambasadoarea a prezentat şi reacţiile lui Candu, Filip şi a ambasadorului SUA.

Scrisoarea integrală poate fi citită aici