Preşedintele brazilian se opune unor părţi din noul Cod al Pădurilor

ITATIBA, Brazilia – Preşedintele brazilian Dilma Rousseff s-a opus la nouă puncte existente în măsura provizorie adoptată de Congresul ţării pentru a modifica noul Cod al Pădurilor.

Preşedintele a fost lăudat de grupurile pentru protecţia mediului datorită protecţiilor tot mai mari asupra mediului înconjurător ce au fost puse în mişcare prin vetourile ei. Noile regulamente nu se ridică la înălţimea protecţiilor existente în Codul original al Pădurilor din 1965.

De exemplu, Congresul a dorit să ceară proprietarilor de terenuri de mărime medie şi mare din zonele rurale să îşi împădurească pământul în apropierea malurilor de râu la cel puţin 15 metri. Rousseff s-a opus acestui minim, ridicându-l la 20 metri. Codul original al Pădurilor avea o cerinţă de 30 metri indiferent de mărimea proprietăţii.

Sectorul agricol din Brazilia a făcut lobby că autorităţile să reducă restricţiile.

Rousseff a trimis deja noul Cod al Pădurilor, un proiect de lege pentru mediul înconjurător ce urmăreşte să protejeze Amazonul şi alţi biomi din Brazilia, înapoi către Congres în luna mai a anului trecut pentru a i se aplica schimbări după ce s-a opus unor punct din proiect.

Anunţând poziţia guvernului asupra noilor măsuri provizorii, ministrul brazilian al mediului Izabella Teixeira a declarat recent că guvernul îşi bazează veto-urile pe trei principii: să nu se încurajeze defrişările ilegale, să nu se ofere amnistiere celor care încalcă legea şi să se asigure includerea socială în zonele rurale când vine vorba de drepturile micilor proprietari de pământ şi a familiilor de fermieri.

Rousseff s-a opus de asemenea folosirii monoculturilor de pomi fructiferi pentru a recupera zonele protejate permanent (ZPP) în locul pădurilor native din moment ce folosirea pomilor fructiferi “nu ar putea să asigure că funcţionarea biologică a ZPP este îndeplinită.”

Preşedintele s-a opus de asemenea schimbării propuse de Congres pentru a permite defrişările în anumite regiuni ale ţării.

Controversă în Congres

Comisia congresională braziliană pentru Agricultură a criticat veto-urile preşedintelui, spunând într-o declaraţie că preşedintele “nu ştie cum să valorifice munca istovitoare făcută de Congres.” Comisia a declarat că va dura câteva zile pentru a evalua paşii ce trebuie făcuţi în continuare.

Congressmanul Ronaldo Caiado, unul dintre principalii lideri ai Comisiei pentru Agricultură, a declarat că veto-urile merg împotriva consensului atins de Congres asupra Codului Pădurilor. Preşedintele nu ar trebui să îşi bazeze deciziile pe gradul de recuperare a vegetaţiei native, a adăugat el.

Conform lui Caiado, preşedintele are dreptul să se opună unui proiect de lege dar veto-urile sale constante asupra clauzelor adoptate de Congres, de fapt, “au înlăturat Congresul naţional.”

Preşedintele brazilian, totuşi, a primit suport din parte altor baze, incluzând Partidul Verde.

Congressmanul şi liderul Partidului Verde, Sarney Filho, a susţinut într-un comunicat de presă publicat pe website-ul său că veto-urile preşedintelui “oferă câştiguri ecologice şi sociale relevante.”

Filho, care este de asemenea lider al Comisiei congresionale pentru Mediu, a declarat că motivaţia originală de a schimba Codul Pădurilor consta în înlăturarea problemelor identificate la extinderea protejării biomilor, dar schimbările prezentate de Congres merg în direcţie opusă. Prin respingerea unor schimbări, preşedintele trimite mesajul că politicile de protejare şi reglementare a mediului ar trebui să primească o mai mare greutate, a declarat el.

“Legile au fost slăbite, dar acum, prin aceste veto-uri, preşedintele a semnalat că guvernul nu va renunţa la politica de protejare a capitalului nostru ecologic, a biomurilor ce ne aparţin”, a declarat el.

Filho, totuşi, a criticat veto-urile pentru că nu sunt “mai cuprinzătoare” pentru protejarea mediului.

Congresul a început să modifice Codul Pădurilor cu 3 ani în urmă. Rousseff a adoptat în cele din urmă noul cod în luna mai a anului trecut, în timp ce s-a opus unor puncte, cerând Congresului să ofere alte măsuri provizorii ţinând cont de veto-urile sale. veto-urile anunţate săptămâna trecută se aplică măsurilor provizorii înaintate de Congres.

Nu se face suficient pentru protejarea mediului

Sergius Gandolfi, profesor de ecologie la Universitatea Sao Paulo, care a participat activ la discuţiile despre Codul Pădurilor în ultimii 2 ani, spune că veto-urile guvernului sunt corecte în unele aspecte dar, în acelaşi timp, guvernul merită critici pentru că nu face suficient.

“Cred că veto-urile au fost corecte, deoarece ele încearcă să reducă pierderile rezultante din schimbările aduse Codului, încearcă să extindă refacerea ZPP-urilor care altfel ar fi reduse de către proprietarii mari şi medii de terenuri, ceea ce ar însemna o protecţie mai mică pentru râuri”, a declarat Gandolfi. El adaugă că aceşti proprietari de terenuri sunt cei care deţin cel mai mult pământ în Brazilia; prin urmare zona afectată ar fi imensă.

Reducerea refacerii râurilor în ZPP-urile de pe proprietăţile mici, spune Gandolfi, va avea “consecinţe serioase pe plan local şi îndepărtat datorită înnămolirii şi a contaminării apei”, spune Gandolfi.

De asemenea, el manifestă îngrijorare cu privire la reducerea zonelor împădurite ţinând cont de încălzirea globală. “[Conform estimărilor] această [defrişare] va duce la mai multe ploi torenţiale şi prin urmare va fi nevoie de mai multe păduri riverane mai întinse pentru a proteja cursurile de apă.”

Deşi Rousseff ar putea avea dreptate să impună veto-urile sale, există mai multe lucruri pe care le-ar putea face guvernul, spune Gandolfi.

“Poziţia guvernului asupra acestei chestiuni a fost extrem de compromiţătoare pentru mediu şi va genera consecinţe ecologice, sociale şi economice”, spune Gandolfi.