Presa din Ungaria analizează dezastrul din agricultura românească

Planul pentru canalul de irigaţii Siret-Bărăgan de aproape 200 de kilometri, lansat în 1986 dar suspendat odată cu căderea comunismului, se află din nou pe masa Guvernului României. Mutarea vine în contextul în care, în ultimii ani, câmpurile de porumb şi floarea-soarelui sunt distruse în ţara noastră.

Dacă înainte de 1989 acest proiect ar fi avut un alt rol pentru România, în prezent diferenţa este că posibilitatea de irigare ar însemna acum supravieţuire din cauza problemelor generate de schimbarea climei. Proiectul se ridică deja la 5,5 miliarde de euro, relatează g4food.ro, citând o analiză a publicaţiei maghiare Vilaggazdasag.

Alături de Bulgaria vecină, România este mai dependentă de agricultură decât oricare altă ţară din Uniunea Europeană.

Potrivit sursei citate, circa o treime din toate fermele agricole din UE sunt în România, care asigură locuri de muncă pentru aproximativ 23% dintre cei care lucrează în agricultură la nivelul Uniunii Europene. Şi, totuşi, acest sector a acumulat pierderi de 2 miliarde de euro doar anul acesta şi nici viitorul nu este încurajator: potrivit experţilor în climă, situaţia actuală este doar începutul, Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire, iar fermierii vor fi complet expuşi la vreme extremă.

De asemenea, liderilor de la Bruxelles nu le place că trebuie să aloce acum un sfert din bugetul comun pentru sprijinirea agriculturii, ca să nu mai vorbim de subvenţiile “extraordinare” acordate anul acesta, de exemplu, din cauza inundaţiei. Dar şi aşa, în acest an, producţia de cereale a UE va scădea în continuare cu cel puţin 7% sub media pe cinci ani, deoarece ploile din Franţa şi Germania au decimat recolta.

Conform site-ului citat, canalul Siret-Bărăgan ar putea servi drept cordon ombilical pentru zona uscată, dar care încă mai este fertilă; din proiectul de aproape 200 de kilometri au fost finalizaţi până când a fost oprit în 1994, doar 11 kilometri. Investiţia a fost scuturată de praf, dar mulţi cred că este doar o promisiune de campanie, deoarece, pur şi simplu, nu există bani pentru această investiţie.

România vrea să asigure irigarea pe o suprafaţă de aproximativ 2,2 milioane de hectare, pe lângă cele 1,6 milioane de hectare deja existente, ceea ce reprezintă doar un sfert din terenul arabil total al ţării.