Premierul Qatarului: Loviturile aeriene israeliene au "ucis orice speranţă" pentru ostaticii din Gaza


Premierul Qatarului a declarat că, prin atacul extraordinar de marţi al Israelului asupra negociatorilor Hamas din Doha, Benjamin Netanyahu a „ucis orice speranţă” pentru ostaticii rămaşi în Gaza, transmite The Guardian.
Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim al-Thani a numit lovitura mortală din capitala Qatarului un act de „teroare de stat”. Atacul Israelului din ziua precedentă a ucis şase membri Hamas care negociau un acord de încetare a focului intermediat de SUA şi alte ţări din Golf.
„El trebuie să fie adus în faţa justiţiei”, a spus al-Thani despre premierul israelian, miercuri, într-un interviu pentru CNN.
Netanyahu a răspuns sfidător criticilor internaţionale la adresa atacului, inclusiv unei declaraţii de la Casa Albă, potrivit căreia „bombardamentul unilateral” din Qatar „nu serveşte obiectivelor Israelului sau ale Americii”.
Într-o declaraţie video, Netanyahu a acuzat Qatarul că adăposteşte terorişti şi a sugerat că îşi rezervă dreptul de a continua atacurile în viitor.
„Le spun Qatarului şi tuturor naţiunilor care adăpostesc terorişti: fie îi expulzaţi, fie îi aduceţi în faţa justiţiei. Pentru că, dacă nu, o vom face no”, a afirmat el.
Al-Thani l-a acuzat pe Netanyahu că i-a „irosit” timpul Qatarului găzduind negocieri între Israel şi Hamas şi a spus că ţara sa va reevalua „totul” în privinţa rolului de mediator în conflict.
„În dimineaţa atacului m-am întâlnit cu una dintre familiile ostaticilor. Ei se bazează pe această mediere [pentru încetarea focului], nu au altă speranţă”, a spus al-Thani.
„Cred că ceea ce a făcut Netanyahu ieri a ucis orice speranţă pentru acei ostatici”, a adăugat el.
Alţi oficiali israelieni au răspuns, de asemenea, sfidător criticilor publice privind atacul, pe fondul îndoielilor dacă rachetele lansate de avioanele israeliene şi-au atins ţintele principale.
Miercuri, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a avertizat că „braţul lung” al ţării va acţiona împotriva duşmanilor săi oriunde.
„Nu există loc unde să se poată ascunde”, a scris Katz pe X, adăugând: „Toţi cei care au luat parte la masacrul din 7 octombrie vor fi traşi pe deplin la răspundere. Oricine comite acte de teroare împotriva Israelului va fi lovit.”
Ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, a declarat la Fox News că, dacă lovitura nu i-a ucis pe liderii Hamas, va reuşi „data viitoare”.
Qatar, un aliat apropiat al SUA, a găzduit negocieri pentru a asigura o încetare a focului în războiul din Gaza şi joacă un rol cheie ca intermediar. Se spune că liderii Hamas s-au întâlnit pentru a discuta o nouă propunere de încetare a focului prezentată de preşedintele american Donald Trump.
Într-o postare pe reţelele sociale, Trump a insistat că nu a avut niciun rol în atac.
„Aceasta a fost o decizie luată de premierul [Benjamin] Netanyahu, nu o decizie luată de mine”, a scris el pe reţeaua sa Truth Social. El a afirmat că administraţia sa a încercat să avertizeze Qatarul despre atac, dar a fost „din păcate, prea târziu”.
Hamas a declarat că toţi liderii săi sunt în siguranţă, dar cinci membri de rang inferior ar fi fost ucişi. Un oficial israelian de rang înalt a recunoscut miercuri că optimismul privind succesul loviturilor se diminuează.
Qatar a anunţat că unul dintre membrii forţelor sale de securitate a fost ucis în atac şi a acuzat Israelul de „teroare de stat”.
Israelul a folosit din nou puterea aeriană miercuri, cu un atac în Yemen. Almasirah TV, controlată de mişcarea Houthi care conduce mare parte din ţară, a relatat că Ministerul Apărării din capitala Sana’a a fost lovit. Potrivit Radio Armata Israelului, sediul Houthi şi tabere militare s-au numărat printre ţinte.
Keir Starmer, premierul britanic, a condamnat atacul din Qatar, spunând că Israelul a încălcat suveranitatea Qatarului şi nu a făcut „nimic pentru a asigura pacea la care Marea Britanie şi atât de mulţi dintre aliaţii noştri s-au angajat”.
Rusia şi China au condamnat, de asemenea, atacul, în timp ce lideri regionali s-au deplasat în Qatar pentru a-şi arăta solidaritatea.
În Israel, atacurile au provocat bucurie, dar şi anxietate în rândul familiilor ostaticilor deţinuţi în Gaza, care au spus că se tem pentru soarta celor dragi după 23 de luni de conflict.
Războiul a fost declanşat de un atac Hamas asupra Israelului în octombrie 2023, când militanţii au ucis 1.200 de persoane, în mare parte civili, şi au răpit 250. Dintre aceştia, 48 de ostatici se află încă în Gaza, dar se crede că mai puţin de jumătate sunt în viaţă.
Ofensiva israeliană care a urmat a ucis până acum peste 64.000 de palestinieni, în mare parte civili, a rănit peste 150.000 şi a redus mare parte din Gaza la ruine.
„De ce insistă premierul să distrugă fiecare mică şansă pentru un acord? De ce? Poporul Israelului este obosit de acest război. Încheiaţi-l deja şi aduceţi pe toată lumea acasă”, a spus Einav Zangauker, al cărei fiu Matan a fost răpit din kibbutzul său.
Acoperirea mediatică a războiului din Gaza este limitată de atacurile israeliene asupra jurnaliştilor palestinieni şi de interdicţia impusă reporterilor internaţionali de a intra în Fâşia Gaza pentru a relata în mod independent despre conflict.
Israelul nu a permis reporterilor străini să intre în Gaza din 7 octombrie 2023, decât sub escortă militară israeliană. Reporterii care participă la aceste vizite nu au control asupra locurilor unde merg, iar alte restricţii includ interdicţia de a vorbi cu palestinieni din Gaza.
Jurnaliştii şi lucrătorii media palestinieni din Gaza au plătit un preţ greu pentru munca lor de a relata despre război, peste 180 fiind ucişi de la începutul conflictului.
Comitetul pentru protecţia jurnaliştilor a stabilit că cel puţin 19 dintre ei „au fost vizaţi direct de forţele israeliene în asasinate pe care CPJ le clasifică drept crime”.
Reporterii străini cu sediul în Israel au depus o petiţie legală pentru a avea acces în Gaza, dar aceasta a fost respinsă de curtea supremă din motive de securitate. Lobby-ul privat al diplomaţilor şi apelurile publice ale unor jurnalişti şi instituţii media importante au fost ignorate de guvernul israelian.
Qatarul a găzduit mai multe runde de negocieri indirecte Israel-Hamas la Doha şi a contribuit la intermedierea a două armistiţii de scurtă durată, având SUA şi Egiptul ca mediatori.
Hamas, care conduce Gaza de aproape două decenii, dar în prezent controlează doar părţi din ea, a declarat din nou sâmbătă că ar elibera toţi ostaticii dacă Israelul ar accepta să încheie războiul şi să-şi retragă forţele din Gaza.
Netanyahu presează pentru un acord cuprinzător, care ar presupune eliberarea tuturor ostaticilor odată, dezarmarea Hamas şi exilarea liderilor militanţi.
Amos Nadan, director al Centrului Moshe Dayan pentru Studii Orientale şi Africane, a spus că lovitura de marţi ar fi putut fi menită ca o mişcare similară cu asasinarea de anul trecut a lui Hassan Nasrallah, liderul miliţiei libaneze Hezbollah, aliată cu Hamas, care a fost urmată de un armistiţiu Israel-Liban două luni mai târziu.
„În Israel … marea majoritate a oamenilor sunt acum în favoarea încheierii războiului şi a aducerii ostaticilor înapoi … Aşadar, aceasta ar putea părea ca o concluzie a războiului”, a spus Nadan.
Între timp, în Sana’a, oamenii au declarat că atacul de miercuri a lovit o ascunzătoare dintre doi munţi, folosită ca sediu de comandă şi control. Amploarea pagubelor nu a fost clară imediat.
La sfârşitul lui august, o lovitură israeliană asupra Yemenului l-a ucis pe premierul Houthi, Ahmed al-Rahawi.
Houthii, sprijiniţi de Iran, au atacat vase în Marea Roşie, descriind acţiunile drept acte de solidaritate cu palestinienii din Gaza, şi au lansat rachete către Israel, majoritatea fiind interceptate.