Cele mai bogate ţări din UE se întâlnesc în secret la Viena, pe fondul negocierilor bugetare tensionate

Ţările din Europa de Nord se reunesc joi la Viena pentru a forma un front comun înaintea a doi ani de negocieri aprinse asupra următorului buget multianual al UE, relatează POLITICO.

Este pentru prima dată când oficiali de rang înalt din ţările mai bogate ale UE — inclusiv Franţa, Germania şi statele nordice — se adună în aceeaşi încăpere pentru a construi o strategie privind propunerea controversată a Comisiei Europene de buget în valoare de 1,816 trilioane de euro.

Scopul este formarea unui bloc înaintea discuţiilor cu ţări precum Polonia, Spania şi Italia, care susţin cheltuieli mai mari, în special pentru agricultură şi pentru finanţarea regiunilor mai sărace.

De la prezentarea bugetului, pe 16 iulie, oficialii au avut timp doar să răsfoiască sutele de pagini şi să înceapă să calculeze câţi bani vor câştiga şi câţi vor pierde din noul plan de cheltuieli al Comisiei.

Negocierile oficiale de buget abia au început, dar în culise funcţionarii din ţările cu interese comune deja îşi fac planuri. Miniştrii nu vor participa la reuniunea de la Viena — următoarea lor discuţie pe tema bugetului va avea loc în octombrie, la nivelul UE.

În fiecare negociere bugetară, ţările cu interese similare se coalizează pentru a dezvolta linii comune de atac, pentru a avea întâlniri comune cu Comisia şi pentru a împărţi sarcini practice, cum ar fi testarea formulelor prin care se alocă banii.

Obiectivul final este depăşirea taberei rivale, câştigarea negocierilor şi orientarea uriaşului buget al UE cât mai aproape de propriile priorităţi.

„În termeni fotbalistici, aceasta este o fază fixă. Este ceva normal”, a declarat Janusz Lewandowski, europarlamentar polonez care a fost comisar european pentru buget între 2010 şi 2014.

Unitatea face puterea

În loc ca fiecare să lupte pentru sine, cele 27 de state ale UE se grupează în două tabere mari.

Pe de o parte sunt „contributorii net” înstăriţi — de la Suedia la Franţa — care plătesc mai mult decât primesc din bugetul UE şi, în general, susţin un fond mai mic.

Tabăra rivală, cunoscută drept Prietenii Coeziunii, este o alianţă largă a ţărilor din sudul şi estul Europei, inclusiv Italia, Spania şi Polonia, care susţin un buget mai mare — în special pentru „fondurile de coeziune” care sprijină regiunile mai sărace ale blocului.

„Ca multe alte lucruri din lume, CFM [Cadrul Financiar Multianual, bugetul pe termen lung al UE] nu este definit de economie, ci de istorie”, a spus Stefan Imhof, secretar general la Ministerul Federal de Finanţe al Austriei, în cadrul unui eveniment la începutul lunii.

Există diferenţe evidente în fiecare tabără. De exemplu, Franţa şi Ţările de Jos, ambele contributoare nete, au agende complet diferite pe probleme precum datoria la nivelul UE, pe care Parisul o susţine, dar Haga o respinge.

În ceea ce priveşte subvenţiile agricole, Franţa este mai aliniată cu Polonia, mare consumatoare de fonduri, decât cu membrii propriului club.

Dar ţările încearcă să îşi rezolve aceste diferenţe în interiorul cluburilor lor, unde stabilesc poziţii-cheie, cum ar fi dimensiunea totală a bugetului.

Grupul reunit joi la Viena va fi condus de cele două puteri ale UE.

„La final, Franţa şi Germania stabilesc cifra şi noi, pudelii, urmăm”, a spus un diplomat al UE dintr-o ţară contributoare netă, la curent cu discuţiile, care, ca şi alţii citaţi în acest articol, a vorbit sub anonimat pentru a putea fi sincer.

În cealaltă tabără, Polonia ia de obicei conducerea, fiind ţara care primeşte cei mai mulţi bani din bugetul UE.

Totuşi, parteneriatul vechi de decenii cu Ungaria — cu care împărtăşeşte interese cheie — a fost subminat de ruptura cu premierul Viktor Orban, a cărui erodare democratică internă a determinat Comisia să reţină fonduri în valoare de miliarde de euro.

Aceasta a deschis calea pentru că ţările mediteraneene — care susţin de asemenea finanţări generoase pentru regiunile sărace — să joace un rol mai important de coordonare în cadrul coaliţiei.

Pe 1 septembrie, Malta a prezidat o reuniune a experţilor bugetari din Prietenii Coeziunii, care a pregătit terenul pentru prima întâlnire tehnică între cele 27 de state ale UE din ziua următoare.

Negociatorii experimentaţi spun că deciziile-cheie se iau în astfel de întâlniri restrânse. În martie trecut, contributori neţi au convenit să aloce 175 de miliarde de euro pentru programul de cercetare Horizon — lucru confirmat ulterior de Comisie — în timpul unei întâlniri informale la Helsinki, potrivit diplomatului UE.

Poziţia Comisiei

Aşteptând pe margine, Comisia va face lobby pe lângă guvernele naţionale pentru a rămâne cât mai aproape de propunerea sa iniţială în timpul negocierilor cu Consiliul şi Parlamentul.

În lunile următoare, comisarul pentru buget Piotr Serafin — fost ambasador polonez la UE, care cunoaşte foarte bine Consiliul — va intermedia discuţiile între contributori şi Prietenii Coeziunii.

Prins între cele două tabere rivale, comisarul „poate vedea toate cărţile de pe masă”, a spus un oficial al Comisiei.

Un negociator bugetar experimentat, Lewandowski, a spus că misiunea comisarului este să urmărească principiul „divide et impera” [dezbină şi stăpâneşte], în loc să consolideze blocurile din Consiliu.

Sfatul lui Lewandowski pentru Serafin, care i-a fost consilier în perioada mandatului de comisar, este să „abordeze ţările una câte una … mai degrabă decât să confrunte două grupuri mari”, deoarece asta slăbeşte puterea statelor membre în raport cu Comisia.

Cu dispute dure şi dramatice la orizont, există doar câteva certitudini esenţiale pentru negociatori.

„Această propunere [a Comisiei] nu va fi cea asupra căreia vom cădea de acord la final, toată lumea va trebui să facă concesii … [Dar] întotdeauna s-a ajuns la un acord, şi vom reuşi şi de data asta”, a spus Imhof din Austria.