Premierul promite curăţenie în companiile de stat: Mai puţini membri în Consiliile de Administraţie şi beneficii plafonate

Premierul Ilie Bolojan a afirmat luni, într-un discurs adresat membrilor Parlamentului, că Guvernul îşi angajează răspunderea şi pentru reforma companiilor publice.

Liderul de la Palatul Victoria a precizat că doreşte, prin acest proiect, să pună capăt „câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice”.

„Vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor. Şi agenţia guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviţi ajung în funcţiile de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere”, a declarat premierul.

Potrivit oficialului, prin măsurile care urmează să fie implementate, „nu va mai fi posibil ca managementul acestor companii să încaseze sume semnificative dacă nu au nicio legătură cu performanţa companiilor şi mai ales cu calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă oamenilor”.

„Membrii neexecutivi ai Consiliului de Administraţie vor primi o indemnizaţie lunară egală cu maximum două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maximum trei astfel de salarii ca venit fix, iar dacă sunt performanţi şi îndeplinesc toate criteriile de performanţă vor putea primi cel mult încă două indemnizaţii ca bonus.

Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an şi doar în funcţie de situaţiile financiare. Înainte puteau primi până la nouă indemnizaţii”, a explicat Bolojan.

Premierul a mai precizat că o a doua măsură vizează indicatorii de performanţă şi plafonarea beneficiilor: „De acum înainte, cel puţin jumătate dintre indicatorii de performanţă vor fi financiari şi vor fi cuantificabili: profit, grad de îndatorare, investiţii realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de şedinţe ţinute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele şedinţe. Vom plafona diurnele, sporurile, maşinile de serviciu şi alte beneficii care, în unele cazuri, erau folosite abuziv şi discreţionar ca supliment de venit”.

Ilie Bolojan a prezentat şi cea de-a treia măsură: „Consiliile de Administraţie vor fi mai mici cu aproximativ o treime decât în prezent. Până acum, numărul maxim posibil de membri într-un Consiliu de Administraţie era şapte. La regiile autonome vor rămâne trei. La societăţile cu sistem dualist, Consiliile de Supraveghere vor fi între trei şi cinci membri, iar în companiile mari, companiile de administraţie, tot de trei-cinci membri. Mai puţini membri, dar mai buni. Pentru companiile cu peste cincizeci de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 7,3 milioane de euro, selecţia se va face prin firme de recrutare cu experienţă crescută, care au capacitatea de a atrage profesionişti”.

De asemenea, premierul a anunţat că un funcţionar public va putea fi parte dintr-un singur Consiliu de Administraţie. Cea de-a patra măsură vizează acordarea unei puteri sporite agenţiei guvernamentale care supraveghează numirile şi performanţele din companiile publice.

„Agenţia pentru monitorizarea şi evaluarea performanţelor întreprinderilor publice va deveni pivotul acestui sistem. Va valida sau anula procedurile de selecţie, va veghea ca indicatorii de performanţă să fie stabiliţi corect şi să fie respectaţi. Va crea un nucleu de profesionalizare pentru viitorii membri ai consiliilor. Un management eficient va face economii semnificative, va oferi servicii mai bune, iar banii economisiţi îi vom putea aloca acolo unde nevoile sunt cele mai mari”, a mai precizat premierul.