Bolojan îşi asumă răspunderea pe pachetul doi de măsuri fiscale: Nu voi vinde iluzii şi nu voi cosmetiza realitatea

Premierul Ilie Bolojan s-a prezentat luni în faţa Parlamentului pentru a-şi asuma răspunderea pentru Pachetul doi de măsuri fiscale, care cuprinde cinci proiecte, inclusiv reforma pensiilor magistraţilor. Iniţial, pachetul urma să includă şi reforma administraţiei locale, însă aceasta a fost amânată din cauza neînţelegerilor din coaliţie.

În alocuţiunile sale - câte una pentru fiecare set de măsuri prezentat, în total 5 - premierul a subliniat că România plăteşte preţul multor ani în care clasa politică a cheltuit prea mult şi a început investiţii fără să aibă fonduri să le termine. După fiecare alocuţiune a premierului, pentru fiecare dintre cele cinci pachete, parlamentarii AUR au strigat: Demisia!

Înainte de a prezenta seturile de măsuri, Ilie Bolojan a făcut un tablou al statului român şi le-a mulţumit cetăţenilor.

"Le mulţumesc românilor pentru răbdare şi încredere, pentru că au înţeles situaţia în care ne aflăm şi nevoia unor măsuri radicale şi rapide. Aşa cum am mai spus, în situaţii excepţionale este necesar să venim cu măsuri excepţionale. Plătim astăzi preţul multor ani în care noi, clasa politică, ne-am făcut că nu vedem realităţile bugetare, nu ne-am încasat veniturile, am cheltuit prea mult şi am început investiţii fără să avem fonduri să le terminăm.

N-am spus adevărul de frică să nu speriem oamenii sau, în context electoral, să nu pierdem voturi, să nu supărăm aleşii locali sau să mulţumim activul de partid. Dar tot această clasă politică este chemată astăzi să dovedească că a învăţat lecţia primită la ciclurile recente de votare. Prea mult au fost confundate bunele noastre intenţii cu performanţa.

Unii au crezut că este suficient să înceapă proiecte şi au făcut cheltuieli fără să se gândească la ziua de mâine. Nu mă feresc să spun aceste lucruri, dar nu este vreme nici de lamentări, nici de vânătoare de vrăjitoare. Trebuie să trecem la acţiune pentru a corecta nedreptăţile şi a face curăţenie.

Aş vrea să vă prezint foarte pe scurt tabloul funcţionării statului nostru, care astăzi este în multe locuri plin de nedreptăţi. Avem privilegii, excepţii, risipă şi sinecuri. Fiecare se descurcă cum poate.

În multe locuri, unii îşi angajează rudele, alţii îşi măresc indemnizaţiile, iar alţii fac raportări false pentru a încasa mai mult. Şi atunci vă întreb: aceasta este România pe care ne-o dorim? Aceasta este România pe care vrem să o lăsăm copiilor şi nepoţilor noştri? Eu cred că nu. De aceea, vă rog să susţineţi întregul pachet de reforme şi toate proiectele pentru care astăzi ne angajăm răspunderea Guvernului în faţa Parlamentului.

Când am început acest demers, am spus că avem trei direcţii de principiu: ordine în finanţele ţării, bună guvernare şi respect pentru cetăţeni. Acestea rămân reperele noastre.

Vreau să le mulţumesc colegilor mei din cabinet care au lucrat la acest set de măsuri, pentru că a fost un efort de echipă al tuturor miniştrilor, indiferent de culoarea politică. Ştiu că nu este un pachet legislativ perfect, dar este începutul reaşezării statului român pe baza corectitudinii şi respectului pentru români. Acest set de măsuri aduce echitate, elimină risipa şi privilegii, elimină sinecurile şi aduce respect şi dreptate pentru oameni.

Într-un cuvânt, un stat mai corect cu românii. Dacă va fi nevoie să ajustăm unele politici, o vom face. Dacă vom putea să uşurăm povara fiscală asupra oamenilor, fără a dezechilibra din nou economia, o vom face.

Cred că undeva spre jumătatea anului următor, dacă vom continua pe acest drum, vom constata că am reuşit o corecţie de curs şi vor apărea perspective de creştere. Un lucru nu îl voi schimba însă.

Voi continua să spun oamenilor adevărul, fără să cosmetizez realitatea; nu voi vinde iluzii sau speranţe deşarte. Atât timp cât voi avea sprijinul colegilor mei din cabinet şi al dumneavoastră în Parlament, voi merge înainte cu încredere în ţara noastră şi în viitorul ei”, a declarat premierul.

Vorbind despre pachetul privind pensiile magistraţilor, Bolojan a declarat că trebuie restabilită echitatea, arătând că va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la finele căreia magistraţii se vor pensiona la 65 de ani, iar vechimea în muncă va creşte la 35 de ani. Cuantumul maxim al pensiei va fi de 70% din venitul net pe ultima lună, nu 100%, cât este acum.

„Am văzut protestele magistraţilor şi vreau să fie limpede că nu e o lege contra magistraţilor, ci o lege pentru echitate. Respectul nostru pentru Justiţie nu este în discuţie.”

Al doilea set de măsuri prezentat de Bolojan vizează reforma sistemului de sănătate, care, potrivit premierului, deşi a beneficiat de bugete şi salarii crescute şi investiţii, nu a înregistrat îmbunătăţiri suficiente în calitatea serviciilor medicale, acumulându-se probleme. Proiectul urmăreşte să aducă mai multă ordine, corectitudine şi grijă pentru pacienţi, reducând risipa şi sporind accesibilitatea sistemului, prin reorientarea pacienţilor de la spitalizare către medicina de familie şi specializată, cu o economie estimată de peste 3 miliarde de lei, a explicat oficialul.

Totodată, pachetul promovează servicii medicale mai accesibile, inclusiv prin schimbarea mecanismului de acces la medicamente inovative. Reforma pune accent pe responsabilitate, performanţă şi disciplină, introducând contracte bazate pe indicatori de performanţă, eliminând numirile fără concurs şi aplicând sancţiuni şi mecanisme de recuperare a sumelor pentru servicii fictive. Spitalele publice vor fi încurajate să-şi dezvolte activitatea în funcţie de nevoile reale ale populaţiei.

Al treilea set de măsuri vizează reforma companiilor publice, cu obiectivul de a elimina câştigurile nemeritate din conducerea acestora şi de a asigura performanţă în beneficiul cetăţenilor.

Premierul a explicată că modificările vizează mai multe aspecte: managementul nu va mai primi sume importante fără legătură cu performanţa şi calitatea serviciilor, iar cel puţin jumătate dintre indicatorii de performanţă vor fi financiari şi cuantificabili, precum profitul, gradul de îndatorare şi investiţiile.

Plata nu se va face pentru numărul de şedinţe, ci pentru rezultatele acestora. Diurne, sporuri şi maşini de serviciu sunt plafonate... Un funcţionar public va putea face parte dintr-un singur CA. Mai mult, agenţia guvernamentală AMEPIP va avea puteri sporite în supravegherea numirilor şi evaluarea performanţelor, devenind pivotul sistemului.

Al patrulea set de măsuri prezentat de Bolojan vizează eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, mai exact ASF, ANRE şi ANCOM.

Proiectul prevede reducerea cu 10% a posturilor de specialitate şi cu 30% a celor de suport, iar compartimentele vor reprezenta maxim 20% din totalul posturilor. Potrivit premierului, se elimină suprapunerile de atribuţii şi se reduc salariile personalului şi conducerii cu 30%. Măsurile sunt necesare pentru a preveni situaţii în care conducerea îşi acorda prime nejustificat, în contextul falimentelor din piaţă. Autorităţile trebuie să fie modele de profesionalism, eficienţă şi integritate.

Al cincilea set de măsuri pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea vizează ordonarea finanţelor ţării şi corectarea deficienţelor din sistem. Deficitul bugetar mare este rezultatul dezordinii financiare, care a permis neplata taxelor şi impozitelor şi proliferarea firmelor-fantomă, unele având sediul social în acelaşi apartament, fiind folosite ca paravane pentru artificii financiare, a subliniat premierul.

Măsurile propuse includ identificarea firmelor fantomă, declararea ca inactive a celor care nu au cont bancar sau nu depun situaţiile financiare timp de cinci luni, şi introducerea unor reguli stricte de disciplină financiară şi integritate pentru inspectorii ANAF şi Vămii, care vor purta body-cam-uri. Bunurile confiscate vor fi vândute printr-o platformă electronică, iar cesiunea părţilor sociale va fi reglementată mai clar.

Pachetul mai prevede că se va majora impozitul pe proprietate, sporind veniturile autorităţilor locale, ceea ce va permite finanţarea investiţiilor, inclusiv în cadrul programelor PNRR şi Anghel Saligny, fără a depinde de bugetul central.

Potrivit premierului, toate aceste reforme urmăresc să asigure reguli fiscale mai corecte, echitabile şi o gestiune financiară mai responsabilă, astfel încât veniturile suplimentare să susţină servicii publice şi proiecte de interes pentru comunităţi.

Anterior şedinţei de plen reunit, PSD şi USR au depus o serie de amendamente pentru proiectele din Pachetul 2, pentru care Guvernul Bolojan urmează să-şi asume răspunderea luni seară. Unul dintre amendamentele principale propuse de PSD şi deja acceptate în şedinţa Coaliţiei este reintroducerea impozitului de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro (IMCA). Tot PSD susţine păstrarea taxei pe afiliaţi, propusă de Guvern să înlocuiască IMCA, şi introduce un impozit special pentru locuinţele şi maşinile de valoare mare.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că păstrarea impozitului minim de 1% pentru multinaţionale este un lucru bun şi că acest impozit nu trebuia abrogat. Guvernul a introdus în ianuarie 2024 acest impozit minim pe cifra de afaceri pentru companiile mari, aplicat atunci când impozitul pe profit (standard 16%) este mai mic decât 1% din cifra de afaceri.

Amendamentele PSD din şedinţa de coaliţie includ: scutirea de la plata contribuţiei de sănătate (CASS) a părintelui aflat în concediu de creştere a copilului; menţinerea IMCA ca formă de protecţie a veniturilor fiscale, considerând inoportună renunţarea la această sursă de 1,2 miliarde lei; menţinerea şi extinderea taxei pe afiliaţi pentru toate entităţile nerezidente fiscal în România; impunerea unui impozit special de 0,9% pe diferenţa dintre valoarea impozabilă a locuinţelor şi autoturismelor de valoare mare; reintroducerea scutirii de CASS pentru veterani, invalizi şi văduve de război; şi introducerea obligaţiei de plată a CASS pentru refugiaţii ucraineni, migranţi şi apatrizii pentru toate sumele acordate de statul român.

Amendamentele USR propuse includ: eliminarea obligaţiei firmelor de a face conversia împrumuturilor în capital social, pentru a nu bloca finanţarea start-up-urilor româneşti; alocarea fondurilor pentru investigaţiile necesare în monitorizarea diabetului, AVC-urilor, sarcinilor şi unor boli rare; definirea rolului comisiilor de contestaţii în selecţia membrilor consiliilor de administraţie, pentru a preveni eliminări sau admiteri nedrepte fără recurs rapid; limitarea prin lege a bonusurilor şi primelor în autorităţile autonome (ASF, ANRE, ANCOM) doar la criterii de performanţă şi în condiţii bugetare favorabile; şi eliminarea asimilaţilor magistraţilor din categoria beneficiarilor pensiilor magistraţilor, măsură care ar urma să treacă de CCR.