Premierul japonez Kishida îşi anunţă demisia. Provocările economice şi scandalurile din partid îşi spun cuvântul
Premierul japonez Fumio Kishida a anunţat că va demisiona în septembrie, punând capăt unui mandat de trei ani marcat de scandaluri politice şi deschizând drumul pentru un nou lider care să abordeze impactul creşterii preţurilor, transmite Reuters.
„Politica nu poate funcţiona fără încrederea publicului”, a declarat Kishida într-o conferinţă de presă susţinută miercuri, pentru a-şi anunţa decizia de a nu candida pentru un nou mandat la conducerea Partidului Liberal Democrat (LDP).
„Mă voi concentra acum pe sprijinirea noului lider ales al PDL în calitate de membru de rând al partidului”, a adăugat el.
Decizia de a demisiona declanşează o competiţie pentru înlocuirea sa ca preşedinte al partidului şi, implicit, ca lider al celei de-a patra mari economii a lumii. Sprijinul public pentru Kishida a scăzut din cauza dezvăluirilor privind legăturile PDL cu controversata Biserică a Unificării şi donaţiile politice făcute la evenimentele de strângere de fonduri ale partidului care nu au fost înregistrate. În plus, Kishida s-a confruntat cu nemulţumirea publicului privind eşecul salariilor de a ţine pasul cu creşterea costului vieţii, în contextul în care ţara a scăpat în sfârşit de ani de presiune deflaţionistă.
„Un prim-ministru în funcţie din PDL nu poate candida la cursa prezidenţială decât dacă este sigur de victorie. Este ca marele campion Yokozunas de sumo. Nu trebuie doar să câştigi, ci trebuie să câştigi cu graţie”, a declarat Koichi Nakano, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Sophia.
Oricine îi va urma lui Kishida în fruntea PDL va trebui să unească un grup de guvernare fragmentat şi să abordeze creşterea costului vieţii, escaladarea tensiunilor geopolitice cu China şi potenţiala revenire a lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA anul viitor.
COVID şi inflaţie
Fiind al optulea cel mai longeviv lider postbelic al ţării, Kishida a scos Japonia din pandemia COVID prin cheltuieli masive de stimulare. De asemenea, l-a numit pe Kazuo Ueda la conducerea Băncii Japoniei (BOJ), un academician însărcinat să pună capăt stimulentelor monetare radicale ale predecesorului său.
În iulie, BOJ a majorat neaşteptat ratele dobânzilor pe măsură ce inflaţia se instala, contribuind la instabilitatea pieţei bursiere şi la scăderea bruscă a yenului. Plecarea lui Kishida ar putea însemna înăsprirea condiţiilor fiscale şi monetare, în funcţie de candidat, potrivit lui Shoki Omori, strateg şef al Japan desk la Mizuho Securities din Tokyo.
„Pe scurt, activele de risc, în special acţiunile, vor fi probabil cele mai afectate”, a spus Omori.
Într-o altă ruptură cu trecutul, Kishida a evitat economia de tip „trickle-down”, bazată pe profitul corporativ, în favoarea unor politici menite să stimuleze veniturile gospodăriilor, inclusiv creşteri salariale şi promovarea deţinerii de acţiuni.
Cheltuieli pentru apărare
În ciuda acestei reorientări economice, Kishida a rămas fidel politicilor de securitate ale predecesorului său, Shinzo Abe, care a fost asasinat în 2022. El a dezvăluit cea mai mare consolidare militară a Japoniei de la cel de-al Doilea Război Mondial, angajându-se să dubleze cheltuielile pentru apărare, cu scopul de a descuraja China vecină să îşi urmărească ambiţiile teritoriale în Asia de Est prin forţă militară.
Impulsionat de Washington, Kishida a remediat, de asemenea, relaţiile tensionate ale Japoniei cu Coreea de Sud, permiţând celor două ţări şi aliatului lor comun, SUA, să urmărească o cooperare mai profundă în domeniul securităţii pentru a contracara ameninţarea reprezentată de programele de rachete şi arme nucleare ale Coreei de Nord.
„Sub conducerea fermă a prim-ministrului Kishida, Japonia şi Statele Unite au inaugurat o nouă eră de relaţii pentru Alianţă”, a declarat ambasadorul american Rahm Emanuel într-o postare pe X.
