Premierul Ciucă se poziţionează în disputa CCR-CJUE

„Este cât se poate de evident înscris în Constituţia României că tot ce înseamnă partea de prevalenţă a dreptului Uniunii Europene se aplică şi în România. Eu din ce am putut să înţeleg a fost vorba de un comunicat şi nu de o poziţie oficială a Curţii Constituţionale”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, la Horezu.

Reamintim că, la rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că poziţia oficială a Ministerului Justiţiei şi a Guvernului de recunoaştere a supremaţiei dreptului european a rămas neschimbată şi a fost comunicată la Bruxelles în două rânduri.

„Poziţia oficială a Ministerului Justiţiei şi a Guvernului a fost exprimată prin scrisoarea transmisă comisarului Reynders încă din luna noiembrie, în sensul recunoaşterii supremaţiei dreptului european şi a rămas neschimbată. Poziţia a fost reiterată în cadrul întâlnirii ministrului Justiţiei cu comisarul Reynders din luna decembrie 2021 în marja JAI. Ministerul a comunicat public pe marginea întâlnirii inclusiv acest detaliu”, a declarat Predoiu, pentru G4Media.

Context

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât că judecătorii naţionali sunt independenţi faţă de deciziile Curţilor Constituţionale dacă acestea contravin dreptului Uniunii Europene, putând să nu le aplice fără riscul de a fi anchetaţi disciplinar, se arată într-un comunicat al CJUE.

Mai mult, în documentul citat, CJUE a reiterat că recomandările adresate României de către Comisia Europeană, în cadrul MCV, au caracter obligatoriu.

Iată câteva dintre argumentele CJUE:

* Dreptul european are întâietate în faţa dreptului naţional, dacă deciziile CCR contravin dreptului european.

* Interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european.

* Apare riscul de prescripţie în dosarele penale ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european.

* Instanţele nu pot lăsa neapărate interesele financiare ale Uniunii Europene prin aplicarea unor decizii ale unor Curţi Constituţionale lipsite de independenţă politică.

Potrivit sursei citate, decizia Curţii de Justiţie a UE a fost luată în mai multe cazuri, printre care şi cele în care Înalta Curte a întrebat CJUE dacă poate lăsa neaplicate deciziile CCR privind aşa-zisa nelegală compunere a completurilor de 3 şi 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mai multe informaţii pe acest subiect aici.