Precedent important! Organizaţie din societatea civilă a dat în judecată Administraţia Prezidenţială (în perioada Iohannis) şi a câştigat

În 25 noiembrie 2020, preşedintele României, Klaus Iohannis, acorda dnei Mădălina Siia Cenuşă distincţia Medalia Naţională Pentru Merit clasa a III-a, cu însemn pentru civili. Am aflat apoi din presă că dna Siia fusese secretara ministrului Vela, angajată la M.A.I. în condiţii dubioase, aşa că am pornit pe firul acestui proces ca să vedem ce „rezultate remarcabile” a avut dna Siia la M.A.I. ca să primească o astfel de distincţie.

În decembrie 2020, am a trimis către M.A.I. două cereri 544/2001, în care solicitam informaţii referitoare la decorarea cu cântec a secretarei ministrului Vela de către preşedintele Iohannis: una în care ceream să ni se pună la dispoziţie propunerea de decorare , precum şi avizul Cancelariei Ordinelor, documente esenţiale în circuitul unui ordin de decorare, şi o a doua în care ceream CV-ul dnei Siia-Cenuşă şi să ni se comunice funcţia deţinută de Siia în cadrul instituţiei.

M.A.I. ne-a comunicat în februarie 2021 care au fost „rezultatele din activitatea profesională” a dnei Siia care au stat la baza propunerii de decorare: câteva clipuri despre COVID pe YouTube cu 100 de vizualizări în medie, dar nici de acolo nu reiese contribuţia efectivă, dar şi „500 de postări urcate pe contul M.A.I. cu impact major asupra informării corecte a cetăţenilor, în perioada iunie-noiembrie 2020”.

După un proces lung, în care M.A.I. a folosit toate tertipurile pentru a bloca accesul la informaţii de interes public (interesul legitim, GDPR etc.), am câştigat procesul cu M.A.I., care, în sfârşit, ne-a pus la dispoziţie documentele, mai puţin CV-ul dnei Siia, care se pare că nici nu a fost solicitat la angajare. Practic, angajarea s-a făcut pe baza de orice, numai pe bază de CV nu, oricât de subţire ar fi fost acesta.

La fel de subţire a fost şi propunerea de decorare, care conţine un dosar individual foarte succint, cu nume, prenume, funcţie în cadrul instituţiei, iar la motivare: „Pentru rezultate deosebite obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în îndeplinirea sarcinilor specifice”. A se reţine expresia rezultate deosebite, vom vedea mai jos.

Din răspunsul M.A.I. din 29.10.2021 am aflat totuşi o informaţie importantă, şi anume că dna Siia fusese angajată în calitate de personal contractual, îndeplinind funcţia de referent în cadrul MAI, pentru o perioadă de numai 8 luni, respectiv aprilie-decembrie 2020.

Ce spune Regulamentul privind acordarea medaliei

Dincolo de motive subiective şi politice de oportunitate care pot sta la baza unei decizii de decorare, am considerat că acordarea medaliei s-a făcut cu nerespectarea Regulamentului privind descrierea şi acordarea Medaliei Naţionale Pentru Merit din 29.06.2000, care stipulează la articolul 12:

Art. 12 Decorarea cu Medalia Naţionala Pentru Merit se poate face numai după îndeplinirea, cu rezultate deosebite, a unor funcţii civile şi militare timp de cel puţin 5 ani.

Art. 14 alin. (1) Pentru merite cu totul deosebite, vechimea şi stagiile prevăzute la art. 12 din prezentul regulament pot fi reduse cu maximum o treime.

Pe baza acestei informaţii obţinute de la M.A.I. şi care ridica suspiciuni grave privind legalitatea acordării medaliei, în ianuarie 2021 am formulat plângere prealabilă împotriva Decretului 939 din 25.11.2020 emis de preşedintele României şi am solicitat revocarea acestui act administrativ întrucât dna Siia nu se încadra la articolele 12 şi 14 alin. (1) din Regulamentul amintit anterior, în sensul că dna Siia nu lucrase cel puţin 5 ani, nici măcar perioada redusă cu o tremie pentru „merite cu totul deosebite”, ci 8 luni, după cum reiese din răspunsul M.A.I.

Am acţionat în judecată Administraţia Prezidenţială

Instanţa de fond (Curtea de Apel Iaşi) a respins cererea formulată de Reset şi a acceptat pledoaria pârâtului (Preşedintele României), care a invocat în mod incorect articolul 5 alin. 1 lit. a din Legea 554/2004, conform căruia „nu pot fi atacate în contenciosul administrativ actele administrative ale autorităţilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul.

Am arătat în întâmpinare că în speţa de faţă, actul semnat de Preşedintele României este un act administrativ care nu presupune niciun raport şi nicio colaborare instituţională cu Parlamentul, căci instituţiile implicate, direct sau indirect, în emiterea decretului sunt Administraţia Prezidenţială (prin Preşedintele României) şi Guvernul României (prim-ministrul, care este contra-semnatarul decretului, şi, eventual, ministrul afacerilor interne, care este autorul propunerii de decorare).

Înalta Curte trimite cauza spre rejudecare.

Prin sentinţa din octombrie 2023, Înalta Curte a respins opinia primei instanţe, care reţinuse obligativitatea contrasemnării de către prim-ministru a decretului, precizând că acest act administrativ nu vizează vreun raport instituţional între Preşedinte şi Parlament.

De altfel, Administraţia prezidenţială chiar a şi încercat să paseze răspunderea către prim-ministru şi ministrul afacerilor interne, prin introducerea în cauză a acestora, justificând că decretul a fost contrasemnat de prim-ministru (Orban) şi s-a făcut la propunerea ministrului (Vela), „singura entitate aptă să justifice rezultatele remarcabile ale persoanei în cauză”.

Înalta Curte a respins toate excepţiile invocate de Administraţia Prezidenţială şi a trimis cauza spre rejudecare pe fond la aceeaşi instanţă.

Dosarul este trimis spre rejudecare, cu Curtea de Apel Iaşi.

La rejudecare, Administraţia Prezidenţială a invocat din nou obligativitatea contrasemnării de către prim-ministru, lăsând a se înţelege că actul contrasemnării de către prim-ministru poartă o mai mare greutate decât actul semnării de către preşedinte, exonerând astfel Preşedintele Românei de calitatea sa de emitent principal al actului contestat.

În plus faţă de acest tertip care fusese deja spulberat de Înalta Curte, Administraţia Prezidenţială a mai găsit o portiţă de scăpare, şi anume Ordonanţa de urgenţă nr. 151/2000, care a eliminat cerinţa vechimii necesare pentru acordarea medaliilor, astfel:

“(2) Pentru fapte strălucite şi meritorii în serviciul statului roman Preşedintele României poate conferi Meritul Naţional Pentru Merit fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 1, 12 şi 13.”.

Aşadar, de la „merite cu totul deosebite” indicate în 2020, Administraţia Prezidenţială a considerat în 2024 că dna SIIA s-a remarcat prin „fapte strălucite şi meritorii”, aşa că nu contează vechimea.

Curtea de Apel Iaşi ne-a dat dreptate, invocând răspunsului M.A.I. la cererea 544

Argumentul Curţii de Apel a fost imbatabil: dacă medalia poate fi acordată de Preşedinte fără îndeplinirea condiţiilor legate de vechime, cum a invocat Administraţia Prezidenţială ulterior emiterii decretului, atunci de ce în motivarea detaliată a propunerii înaintate către Preşedintele României se face referire la: “rezultate deosebite obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în îndeplinirea sarcinilor specifice”, adică tocmai cerinţa din Regulamentul de acordare a medaliei care prevede vechimea de 5 ani? De altfel, Curtea spune clar că „examenul de legalitate a actului administrativ nu poate privi aspecte ulterioare momentului emiterii sale”.

De asemenea, Curtea explică foarte bine că deşi Preşedintele dispune de o largă marjă de apreciere, un drept legitim şi consacrat în Constituţie, acest drept „trebuie să fie exercitat cu respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, pentru că, altfel, dreptul de apreciere s-ar transforma în exces de putere“.

Am apreciat faptul că, în hotărârea care ne-a dat câştig de cauză, instanţa a luat în calcul şi a invocat în hotărâre că acţiunea Reset se bazează pe scopul şi misiunea sa declarate în Registrul Asociaţiilor, şi anume: „promovarea libertăţii, întărirea democraţiei, susţinerea statului de drept, buna guvernare, promovarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, educaţia şi implicarea civică.

Vom continua să mergem pe acest drum, considerând că acţiunile şi campaniile noastre sociale trebuie combinate cu acţiuni de protest şi watchdog, care nu au avut niciodată substrat politic sau partinic.