Prăbuşirea politică a lui Berlusconi şi apogeul crizei economice vor rămâne în istoria Italiei

Declinul carierei politice a lui Silvio Berlusconi până la demisia inopinată şi apogeul crizei economice sunt doar două dintre evenimentele care vor rămâne în istoria Italiei. Agerpres enumeră în ordine cronologică lista celor mai importante evenimente ale anului 2011:

Ianuarie:

- Curtea Constituţională a Italiei a anulat la 13 ianuarie parţial imunitatea judiciară a premierului Silvio Berlusconi. Decizia a permis reluarea celor două procese pe rol împotriva şefului guvernului italian. Berlusconi, anchetat pentru fraudă fiscală (afacerea Mediaset) şi pentru coruperea martorului (afacerea Mills), s-a prezentat în repetate rânduri la Tribunalul din Milano.

- Justiţia italiană a deschis la 14 ianuarie o anchetă privind implicarea lui Silvio Berlusconi într-un caz de prostituţie cunoscut în peninsulă sub numele de 'Rubygate'. Preşedintele Consiliului de miniştri este suspectat de abuz de putere şi prostituţie cu minore. Silvio Berlusconi va fi anchetat pentru că a 'abuzat' în noaptea de 27 spre 28 mai 2010 de funcţia sa de şef al guvernului cerând poliţiei din Milano (nord) să o elibereze pe Ruby, o tânără marocană minoră în acea perioadă. Fata a povestit că a participat la petrecerile organizate la reşedinţa de la Arcore a primului ministru. Procurorii de la Tribunalul din Milano suspectează că Berlusconi ar fi întreţinut relaţii sexuale contra cost cu minora. Silvio Berlusconi a negat întotdeauna acuzaţiile iar procesul este pe rol.

- Banca Italiei a prevăzut la 18 ianuarie o creştere 'moderată' a economiei ţării. 'În 2011 şi 2012, creşterea va rămâne moderată în Italia. Economia va menţine în 2011 şi 2012 ritmul slab de creştere de anul trecut, în jur de 1%', a indicat Banca Italiei în buletinul său economic. În acelaşi timp, guvernul Berlusconi a estimat o creştere de 1,2% în 2010, de 1,3% în 2011 şi de 2% în 2012.

- Afacerea 'Rubygate' a îngrijorat şi Vaticanul care a făcut apel la ''mai multă moralitate''. ''Numărul doi'' din ierarhia Vaticanului, Cardinalul Tarcisio Bertone, a declarat la 20 ianuarie că Vaticanul urmăreşte ''cu preocupare'' scandalul sexual Rubygate, în care este implicat şeful guvernului italian Silvio Berlusconi, şi le-a cerut responsabililor publici ''mai multă moralitate''. Ca stat aparte, Sfântul Scaun se exprimă rar în legătură cu situaţia politică sau socială din Italia.

- Primăria Romei şi omul de afaceri Diego Della Valle au semnat un acord la 21 ianuarie pentru restructurarea Colosseum-ului. Preşedintele echipei de fotbal Fiorentina şi proprietarul mărcii de pantofi Tod's vor contribui cu 25 de milioane de euro. Diego Della Valle a precizat că este mândru să sponsorizeze o astfel de iniţiativă, dar nu se aşteaptă la nimic, în schimb.

Februarie:

- Val de imigranţi clandestini tunisieni debarcaţi pe coastele sudice ale peninsulei. Italia a cerut în 12 februarie ajutorul Uniunii Europene pentru a face faţă valului de imigranţi clandestini tunisieni. Pe plan intern, guvernul a instituit stare de urgenţă umanitară. Cu primele ambarcaţiuni au sosit aproape 1.000 de persoane, dar până la jumătatea anului numărul clandestinilor fugiţi din cauza conflictelor din Africa de Nord va ajunge la 15.000. De-a lungul mai multor săptămâni va avea loc un schimb de replici între autorităţile de la Roma şi cele de la Bruxelles. Ministrul italian de interne, Roberto Maroni, a acuzat Uniunea Europeană că acţionează prea lent în privinţa imigranţilor candestini şi va cere un ajutor de 100 de milioane de euro.

- La 15 februarie, apar primele date îngrijorătoare despre declinul economic al Italiei. În 2010, aceasta a înregistrat un deficit comercial record de 27,3 miliarde euro. Italia a înregistrat un deficit comercial record în 2010, de 27,314 miliarde de euro, faţă de 5,9 miliarde în 2009. Adâncirea deficitului este cauzată de majorarea preţului petrolului şi de creşterea importurilor în Italia, care au crescut mai mult decât exporturile. Numai pentru luna decembrie, deficitul comercial al Italiei a crescut la 2,7 miliarde de euro, faţă de deficitul de 138 milioane de euro înregistrat în decembrie 2009.

- La 23 februarie, Italia a început repatrierile propriilor cetăţeni din Libia la declanşarea conflictului pentru îndepărtarea dictatorului Moammer Gaddafi. Un avion militar şi două nave au acostat în porturi din Cirenaica, unde aeroporturile nu erau accesibile din cauza bombardamentelor, în special aeroportul din Bengazi. Conflictul din Libia va avea avea un efect devastator asupra cotărilor societăţilor italiene cu capital libian la bursele de valori.

- Libia a întrerupt furnizarea de gaze naturale spre Europa la 23 februarie. Funcţionarea singurului gazoduct care leagă Libia de Italia şi de Europa a fost întreruptă din cauza violenţelor, a anunţat ENI, dar grupul energetic italian şi guvernul au asigurat că această întrerupere nu pune în pericol aprovizionarea ţării. 'Ca urmare a suspendării temporare a unor activităţi ale producţiei de gaze naturale în Libia, furnizarea gazelor prin gazoductul Greenstream este suspendată', a indicat ENI, precizând că gazele libiene reprezintă doar 10 % din necesitatea de gaze a Italiei.

Martie:

- Italia a anunţat că nu susţine o acţiune militară în Libia la data de 16 martie. În numele guvernului de la Roma, ministrul italian de externe, Franco Frattini, a precizat în faţa Comisiilor pe probleme externe din cadrul Camerei Deputaţilor şi Senatului că Italia nu susţine o eventuală acţiune militară internaţională în Libia. 'Comunitatea internaţională nu trebuie, nu poate şi nu vrea să întreprindă o acţiune militară în Libia', a afirmat ministrul Frattini. Diplomatul italian a exclus categoric participarea Italiei la o 'coaliţie de intenţii', în condiţiile în care 'Europa, marile puteri industrializate şi Alianţa Nord-Atlantică' au puncte de vedere diferite pe această temă.

- Italia/Libia: La 17 martie, Italia s-a declarat în favoarea noi rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU privind Libia pentru a se asigura instituirea imediată a 'încetării focului'. Ministrul italian de externe, Franco Frattini, s-a exprimat pe marginea unei reuniuni organizate la Sarajevo de Partidul Popular European (PPE). Noua rezoluţie asupra Libiei a fost propusă de Franţa, Marea Britanie şi Liban. Consiliul de Securitate al ONU este format din 15 membri, dintre care cinci permanenţi (SUA, Rusia, Franţa, Marea Britanie, China) care au drept de veto. Şeful guvernului italian, Silvio Berlusconi, a fost până la declanşarea insurecţiei unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai colonelului Moammer Gaddafi în Europa. Libia este o fostă colonie italiană.

- Vaticanul a salutat hotărârea 'istorică' a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 18 martie privind autorizarea crucifixului în şcolile publice. ''Curtea a recunoscut că expunerea crucifixului nu înseamnă îndoctrinare, ci expresia identităţii culturale şi religioase a ţărilor cu tradiţie creştină'', a declarat, cu satisfacţie, purtătorul de cuvânt al Cetăţii Vaticanului, monseniorul Federico Lombardi într-un comunicat. CEDO a estimat că prezenţa unui crucifix în sălile de curs din şcolile publice italiene nu încalcă dreptul la instrucţie, infirmând o decizie în primă instanţă care condamna Italia.

- Italia/Libia: Roma a confirmat la 19 martie că va pune la dispoziţia aliaţilor bazele sale militare. Italia a pus la dispoziţia aliaţilor bazele sale militare în vederea instaurării unei zone de interdicţie aeriană în Libia. Deşi iniţial reticentă în ceea ce priveşte intervenţia în Libia, la jumătatea lui februarie, Italia a început să se alinieze treptat, deşi cu oarecare întârziere, deciziilor ONU şi UE. Italia a marcat în acest fel debutul primei operaţiune militare în Libia de la sfârşitul erei coloniale (1911-1942).

- Italia/Libia: Roma a pus la dispoziţia coaliţiei internaţionale opt avioane. Avioanele, patru de vânătoare de tip neprecizat şi alte patru de tip Tornado, au fost necesare acţiunilor din Libia, a precizat ministrul apărării de la Roma, Ignazio La Russa.

- Italia/Libia: Roma a cerut ca Alianţa Nord Atlantică să preia comandamentul operaţiunii din Libia. Ministrul de externe italian, Franco Frattini, a pledat la 21 martie, la Bruxelles, ca NATO să preia comandamentul operaţiunii militare în Libia, în absenţa căruia, a lăsat el să se înţeleagă, Roma ar putea să nu mai autorizeze folosirea de baze aeriene italiene. 'NATO trebuie să preia iniţiativa', a insistat şeful diplomaţiei italiene, care şi-a exprimat regretul că fiecare ţară a coaliţiei acţionează, potrivit lui, fără să-şi informeze partenerii. 'Toţi membrii coaliţiei trebuie să ştie ceea ce fac ceilalţi şi NATO are experienţă pentru aceasta', a precizat responsabilul italian.

- Consiliul de miniştri italian a aprobat la 23 martie un moratoriu de 12 luni referitor la reactivarea centralelor nucleare, a anunţat ministrul pentru dezvoltarea economică, Paolo Romani. În pofida faptului că reactivarea centralelor nucleare era un punct important pe lista electorală a lui Silvio Berlusconi, guvernul de la Roma a fost nevoit să facă un pas înapoi. Dezastrul nuclear de la Fukushima (Japonia) a determinat guvernul italian să amâne cu un an reactivarea celor 13 centrale nucleare închise în 1987.

- Italia(Libia: Parlamentul italian a aprobat la 24 martie participarea Italiei la misiunea în Libia. Situaţia din Libia a fost prezentată de ministrul de externe, Franco Frattini, şi ministrul apărării, Ignazio La Russa, care au explicat că Italia nu doreşte un război, ci doar să respecte rezoluţia 1973 a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Frattini a invitat forţele politice să găsească un consens 'pentru că dezbinarea slăbeşte ţara'. Preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, a salutat poziţia guvernului, care respectă rezoluţia ONU.

Aprilie:

- Primele dezvăluiri ale lui Silvio Berlusconi despre intenţia de a nu mai candida la alegerile parlamentare din 2013. Prim-ministrul Silvio Berlusconi le-a vorbit la 14 aprilie jurnaliştilor străini din Italia despre Angelino Alfano (ministrul justiţiei) ca de un posibil succesor al său, lucru care a determinat presa internaţională să tragă concluzia că politicianul în vârstă de 74 de ani nu mai este tentat să candideze în 2013 pentru un nou mandat.

- Tensiuni între Italia şi Franţa pe tema imigranţilor clandestini proveniţi din ţările Africii de Nord. La 18 aprilie, traficul feroviar pe ruta Ventimiglia - Menton între Italia şi Franţa a fost blocat timp de 7 ore din dispoziţia guvernului de la Paris pentru a împiedica migrarea în Franţa a tunisienilor care au primit permisul de sejur temporar din partea autorităţilor italiene.

- Italia/criză: Rata şomajului a urcat în martie la 8,3%. Institutul Naţional de Statistică (Istat) a tras primele semnale de alarmă privind declinul economic în pofida optimismului guvernului de la Roma. Fenomenul s-a datorat încetinirii creşterii economice care i-a descurajat pe oamenii de afaceri să facă angajări. Chiar dacă exporturile solide au sprijinit producţia industrială, impactul recesiunii a fost atât de sever, încât actuala expansiune a economiei Italiei nu generează locuri de muncă, a anunţat Banca Italiei, într-un raport publicat în 15 aprilie.

- La 20 aprilie, Italia a renunţat pe perioadă nelimitată la centralele nucleare. În urmă cu o lună moratoriul a fost stabilit pe 12 luni, dar evoluţia dezastrului din Japonia i-a determinat pe politicienii italieni să amâne orice discuţie despre producţia nucleară. Potrivit opoziţiei de centru-stânga, decizia este o capcană întinsă electoratului, în primul rând pentru a evita referendumul popular programat pentru luna iunie la care italienii ar fi fost invitaţi să îşi exprime părerea despre reactivarea centralelor nucleare, privatizarea apei potabile şi pachetul de legi care micşorează durata proceselor penale.

- La 26 aprilie a avut loc summit-ul franco-italian sub semnul tensiunilor privind imigranţii clandestini. Premierul Silvio Berlusconi l-a primit, la Roma pe preşedintele francez, Nicolas Sarkozy. Cele două ţări au abordat teme de discuţie legate de situaţia din Libia, de problema imigraţiei şi de cooperarea economică şi industrială între cele două ţări. Premierul italian şi preşedintele francez au semnat o scrisoare comună în care prezintă propriile viziuni cu privire la modificarea Acordului Schengen şi la conflictul din Libia. Scrisoarea a fost trimisă atât preşedintelui Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, cât şi preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, pentru a le comunica deciziile şi punctele de vedere exprimate în timpul reuniunii de la Roma.

- Italia/Libia: Prima misiune a bombardierelor italiene în Libia. Două avioane de vânătoare-bombardament Tornado italiene, echipate cu bombe, au participat pentru prima oară la 29 aprilie la un raid aerian pe cerul Libiei, provocând o reacţie vehementă de protest Ligii Nordului, aliat-cheie al majorităţii de centru-dreapta a şefului guvernului Silvio Berlusconi. Cele două aparate Tornado IDS au decolat de la Trapani(Sicilia) au fost dotate cu armament de precizie pentru a lovi 'ţinte selecţionate', au confirmat surse din Ministerul Apărării, fără să specifice misiunea acestora.

Mai:

- Beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea la 1 mai deschide calea spre o posibilă sanctificare. Papa Ioan Paul al II-lea a fost beatificat la şase ani de la moarte, de succesorul său Benedict al XVI-lea, în cadrul unei ceremonii care a atras un milion de credincioşi în Piaţa San Pietro din Roma. Pentru a-l declara sfânt pe fostul papă, Vaticanul va trebui să atribuie intervenţiei lui Ioan Paul al II-lea un nou miracol. 86 de delegaţi străini, dintre care 22 de şefi de stat şi de guvern şi reprezentanţi ai cinci familii regale (Spania, Marea Britanie, Belgia, Liechtenstein, Monaco) au fost prezenţi la ceremonie. Prezenţa cancelarului german Angela Merkel a fost anunţată în ultimul moment. Printre alţi invitaţi prezenţi se numără preşedinţii mexican şi polonez, Felipe Calderon şi Bronislaw Komorowski, premierul ungar Viktor Orban, dar şi lideri africani, precum controversatul preşedinte din Zimbabwe, Robert Mugabe, care este persona non grata în Uniunea Europeană. România a fost reprezentată de ministrul de externe Teodor Baconschi.

- Italia/Libia: Participarea secretarului de stat american, Hillary Clinton, la reuniunea grupului de contact pe tema Libiei organizat la data de 5 mai la sediul ministerului de afaceri externe. La Roma a avut loc ce-a de-a doua reuniune a grupului de contact pe tema conflictului din Libia după cea de la Doha. Lucrările au fost conduse de ministrul de externe italian, Franco Frattini, şi de către omologul său din Qatar, Sheik Hamad Bin Jassim Bin Jabr Al-Thani. Cele 22 de ţări invitate şi opt organizaţii internaţionale (Uniunea Europeană, Organizaţia Naţiunilor Unite, Alianţa Nord-Atlantică, Liga Arabă, Organizaţia conferinţei islamice şi Consiliul de Cooperare în Golful Persic) au încercat să găsească o soluţie pentru rezolvarea conflictului din Libia.

- La 11 mai, locuitorii Romei au fost prinşi de psihoza unui cutremur care, conform prezicerilor lui Raffaele Bendandi, decedat în urmă cu 40 de ani, ar fi trebuit să se petreacă la Roma în 11 mai. Acestea nu s-au adeverit dar 20% dintre angajaţi nu s-au prezentat la serviciu. În urma zvonului răspândit, chinezii au ales să nu deschidă magazinele şi restaurantele de teama seismului, fără niciun fundament ştiinţific. Psihologii au caracterizat reacţiile ca acelea ale unei societăţi din Evul Mediu.

- Partidul lui Silvio Berlusconi a pierdut alegerile locale organizate la 16 mai în 11 oraşe ale Italiei. La Torino şi Bologna electoratul a preferat primarii de centru-stânga, spre surprinderea alianţei de la guvernare. Şocul cel mai mare îl reprezintă bătălia strânsă pentru primăria oraşului Milano, unde va avea lor un al doilea tur de scrutin. Candidata Letizia Moratti, susţinută în campania electorală de Silvio Berlusconi, ar fi pierdut cu doar şase puncte în faţa adversarului său Giuliano Pisapia. Locuitorii oraşului au fost chemaţi la un al doilea tur de scrutin cu acelaşi rezultat. În urma rezultatelor, principalele oraşe din nordul Italiei şi-au ales primari din partea partidelor de centru-stânga. La Torino alegerile au fost câştigate de Pietro Fassino (Partidul Democrat) în timp ce la Bologna a fost ales Virginio Merola. La Napoli a fost ales primar Luigi De Magistris (Italia Valorilor) după un al doilea tur de scrutin.

- Vizita premierul italian Silvio Berlusconi la Bucureşti pe 30 mai, pentru al doilea summit interguvernamental româno-italian. Cu acea ocazie a avut loc cel de-al doilea summit interguvernamental româno-italian. Delegaţiile au fost conduse de premierul României, Emil Boc, şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Italiene, Silvio Berlusconi. Primul summit interguvernamental româno-italian a avut loc în octombrie 2008 la Roma, delegaţia României fiind condusă atunci de premierul Călin Popescu Tăriceanu.

Iunie:

- Italia a sărbătorit Ziua Naţională alături de 80 de şefi de stat şi delegaţii diplomatice. În fiecare an la data de 2 iunie, Italia sărbătoreşte Ziua Naţională. În 1946, locuitorii Peninsulei au ales printr-un referendum să schimbe monarhia în republică. La festivităţile din 2011 au fost invitaţi 80 de şefi de stat şi delegaţii diplomatice care au sosit la Roma. Preşedintele Giorgio Napolitano a ţinut să marcheze alături de toţi partenerii bilaterali internaţionali şi împlinirea a 150 de ani de la unificarea Italiei. La festivităţi a participat şi preşedintele României, Traian Băsescu.

- La 14 iunie, italienii au respins masiv revenirea la energia nucleară, privatizarea apei şi imunitatea lui Berlusconi. Alegătorii au fost chemaţi să se pronunţe asupra unei eventuale reveniri la energia nucleară în Italia, unde ea a fost abandonată în 1987, deja prin referendum, în urma catastrofei de la Cernobâl. Un alt referendum propunea abrogarea legii denumite 'piedici legitime', ce permite şefului guvernului, urmărit în trei procese diferite, dintre care Rubygate pentru prostituţie de minoră, să nu participe la audieri datorită obligaţiilor sale. Prezenţa la urne a fost foarte mare, între 55% şi 56% (inclusiv italienii din străinătate), cu mult peste cvorum (50% plus un vot), indispensabilă pentru ca referendumurile să fie valabile, a indicat Ministerul de Interne. De 16 ani acest cvorum nu a mai fost atins în Italia pentru acest tip de scrutin.

- Vizita primarului Sorin Oprescu la Roma şi inaugurarea Biroului Permanent al Bucureştiului la Roma la data de 15 iunie. Primarul Bucureştiului, Sorin Oprescu şi edilul şef al Romei, Gianni Alemanno, au avut o întrevedere în capitala Italiei în timpul căreia au discutat despre integrare pe fondul legalităţii românilor din Peninsulă. Primarul Bucureştiului a subliniat că Biroul se adresează asociaţiilor româneşti de profil din Italia care doresc să fie integrate într-o formă instituţionalizată a unui Birou al Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, dar şi tuturor românilor din Italia şi cetăţenilor de etnie romă. 'Am creat o structură ca să putem lua legătura cu primarii din oraşele, comunele, satele României pentru a sprijini românii şi rudele acestora rămase acasă şi să le tamponăm nevoile. Dar în felul acesta îi condiţionăm moral să se poarte corect cu societatea italiană acolo unde ar dori să se ducă', a precizat Sorin Oprescu.

- Italia/criză: Italia a pierdut în ultimii 3 ani mai mult de jumătate de milion de locuri de muncă. Preşedinta celei mai mari confederaţii italiene a industriilor, Emma Marcegaglia, a tras în 23 iunie un semnal de alarmă privind stagnarea economiei şi diminuarea numărului locurilor de muncă. Din 2008, Italia a pierdut 582.000 de locuri de muncă. Potrivit specialiştilor, acestea nu vor mai putea fi recuperate. În ultimii 10 ani, salariile angajaţilor din instituţiile de stat au crescut cu 13,7% faţă de 4,4% cele ale colegilor din companiile particulare. 'Un angajat public câştigă în medie cu 8.900 de euro pe an mai mult decât un coleg angajat la o firmă privată'.

- Italia/criză: Guvernul italian condus de Silvio Berlusconi a adoptat un nou plan de austeritate la data de 30 iunie. Planul de austeritate era menit să reducă aproape de zero deficitul bugetar în 2014, să ofere noi asigurări pieţelor şi să protejeze ţara de criza datoriilor din Grecia. Potrivit variantelor provizorii ale planului de austeritate, printre măsuri se numără reducerea bugetelor ministerelor şi autorităţilor guvernamentale locale, precum şi diminuarea reducerilor de taxe pentru companii şi familii.

Iulie:

- Vară caniculară în oraşele turistice din Italia. Serviciul Naţional de Protecţie Civilă din Italia a instituit un cod de roşu de caniculă în mai multe oraşe turistice din ţară, unde mercurul din termometre s-a ridicat la plus 40 de grade Celsius. Autorităţile municipale din Roma au achiziţionat 150.000 de sticle de apă, pe care le-au distribuite gratuit pe străzile capitalei italiene. Ministerul italian al Sănătăţii a publicat recomandări oficiale pentru zilele de caniculă în care recomandă consumul de fructe şi legume proaspete în locul alimentelor 'grele' şi picante, făcând apel la abţinerea de la alcool şi cafea.

- Italia/criză: Fondul Monetar Internaţional a cerut Italiei la 13 iulie să-şi raţionalizeze bugetul. Consiliul de administraţie al Fondului Monetar Internaţional, compus din reprezentanţi ai statelor membre, a cerut Italiei o 'raţionalizare a cheltuielilor', chiar dacă a estimat că ţara este angajată pe calea reducerii deficitului său bugetar.

- Italia/Libia: Libia întrerupe orice cooperare energetică cu Italia. Autorităţile libiene au anunţat la 13 iulie 'încetarea totală' a cooperării lor energetice cu Roma, afirmând că niciun acord nu va fi semnat pe viitor cu gigantul petrolier ENI din cauza implicării italiene în bombardamentele NATO. 'ENI s-a terminat şi pentru totdeauna', a afirmat premierul libian Baghdadi Mahmudi în faţa presei, regretând faptul că, prin participarea la raidurile NATO împotriva regimului lui Moammer Gaddafi, Roma a 'violat' un acord de neagresiune semnat în urmă cu trei ani cu Libia.

- Italia/criză: Parlamentul italian a dat undă verde la 15 iulie planului de austeritate aprobat de guvernul Berlusconi la sfârşitul lunii iunie. Aceste măsuri de austeritate trebuie să permită Italiei, a cărei enormă datorie publică reprezintă un semn de îngrijorare pe piaţă, să realizeze un cvasi-echilibru bugetar în 2012. Planul de austeritate a fost votat pentru a-i linişti pe investitori. În total, măsurile de austeritate vor avea ca ţintă o sumă totală de 47 de miliarde de euro până în 2014 şi nu 40 de miliarde de euro, după cum era iniţial prevăzut.

- Italia/criză: Senatul italian a aprobat reducerea misiunilor militare din străinătate. Italia îşi va reduce semnificativ misiunile militare din străinătate, îndeosebi din Libia şi Liban, lăsându-şi totodată neschimbat contingentul din Afganistan, potrivit unui decret-lege aprobat la 27 iulie de Senat. În total, 2.028 de soldaţi italieni - din cei 9.250 desfăşuraţi în străinătate - se vor întoarce în ţară până în 2012, indică decretul-lege privind ''finanţarea misiunilor militare aflate în străinătate'', document care trebuie aprobat şi de Camera Deputaţilor.

August:

- Italia/austeritate: Senatul italian a aprobat proiectul de lege privind noi măsuri de austeritate la 17 august. În cadrul unei şedinţe de câteva minute, preşedintele Senatului italian Renato Schifani a anunţat că textul proiectului de lege privind noile măsuri de austeritate a primit autorizaţia din partea senatorilor de a fi trimis comisiilor competente spre analiză. Doar 11 senatori au fost prezenţi în sala de dezbateri pentru a decide destinul unui nou plan de austeritate menit să reducă datoria publică a Italiei. Textul aprobat la 13 august de Consiliul de miniştri a fost trimis Comisiei pentru Afacerile Constituţionale, dar şi Comisiei pentru Buget din cadrul Senatului pentru a fi dezbătut în luna septembrie.

- Italia/Libia: Libia: Guvernul de la Roma i-a cerut în 22 august lui Gaddafi să se predea pentru binele poporului libian. 'Consiliul Naţional de Tranziţie şi toţi militanţii de la Tripoli şi-au atins aspiraţiile de a crea o nouă Libie democratică şi unită. Guvernul italian le va fi alături', a precizat Berlusconi. Premierul italian a îndemnat Consiliul să nu caute răzbunare şi să traverseze cu curaj tranziţia spre democraţie. Silvio Berlusconi a avut o convorbire telefonică cu şeful Consiliului Naţional de Tranziţie, Moustapha Abdeljalil, pe care l-a felicitat pentru victorie.

Septembrie:

-Italia/austeritate: Parlamentul italian a votat la 14 septembrie planul de austeritate aprobat de guvernul Berlusconi. Senatul italian a acordat la data de 7 septembrie un vot de încredere executivului privind noile amendamente ale planului de austeritate, reconfirmat o săptămână mai târziu de către Camera deputaţilor. Guvernul condus de Silvio Berlusconi va demara o serie de acţiuni pentru economisirea a 54,2 miliarde de euro în următorii doi ani. Votul era important pentru soliditatea guvernului în plină criză politică pe fondul tensiunilor între Silvio Berlusconi şi aliatul său, Umberto Bossi (Liga Nordului). Cei doi nu au ajuns la un acord privind planul de austeritate economică.

- Italia/România: Vizita preşedintelui Italiei, Giorgio Napolitano, la Bucureşti în perioada 15 - 16 septembrie, la invitaţia preşedintelui Traian Băsescu. Preşedintele Napolitano a fost însoţit de ministrul italian de externe Franco Frattini. Delegaţia italiană a purtat discuţii şi cu preşedintele Senatului, Mircea Geoană, cu preşedinta Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi cu prim-ministrul Emil Boc.

- Italia/criză: Standard and Poor's a retrogradat la 20 septembrie nota solvabilităţii Italiei cu o treaptă, de la 'A+' la 'A'. Criteriile au fost fragilitatea coaliţiei aflate la putere şi divergenţele politice din parlament dar şi perspectivele reduse ale dezvoltării economice. A urmat apoi retrogradare principalelor bănci italiene dar şi a 11 administraţii locale.

- Italia/Libia: Compania italiană ENI a reluat extracţia de petrol în Libia după aproape şapte luni de întrerupere a activităţii din cauza conflictului armat. Compania franceză Total anunţase la rândul său că a reluat extracţia de pe o platformă situată în largul coastelor libiene, aceasta fiind prima companie din domeniul petrolier care şi-a reînceput activitatea în Libia după căderea regimului Gaddafi. Compania italiană ENI colaborează cu societatea naţională libiană NOC, producţia de petrol fiind deocamdată de 31.900 de barili pe zi.

- Italia/România: România va fi invitat de onoare la ediţia din 2012 a Salonului Internaţional de Carte de la Torino. La data de 29 septembrie, România primeşte confirmarea privind participarea în calitate de invitat de onoare la cea de-a XXV-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte de la Torino din 2012.

- Italia/Libia: Ministrul italian de externe, Franco Frattini, în prima vizită la Tripoli după căderea regimului Gaddafi. Demnitarul a avut o întâlnire cu preşedintele Consiliului Naţional de Tranziţie, autoritatea rebeliunii, Mustafa Abdel Jalil. Franco Frattini este primul membru al guvernului italian care s-a deplasat la Tripoli după căderea regimului lui Moammer Gaddafi.

Octombrie:

- Italia/criză: Agenţia de rating Moody's retrogradează nota obligaţiunilor italiene la A2. Agenţia americană de rating Moody's a anunţat la 5 octombrie că retrogradează la A2 nota obligaţiunilor de stat italiene faţă de Aa2 anterior, din cauza riscurilor pentru finanţarea datoriei pe termen lung şi a timidei creşteri economice a Italiei. O altă agenţie de rating, Standard and Poor's, a redus nota Italiei (la A faţă de A+), la 19 septembrie, ca urmare a perspectivelor creşterii economice considerate prea palide.

- Italia/austeritate: Parlamentul a acordat la 14 octombrie un nou vot de încredere guvernului condus de Silvio Berlusconi. Pe fondul tensiunilor politice şi al manifestaţiilor din faţa Camerei Deputaţilor, parlamentul italian a reconfirmat mandatul guvernului de la Roma. În ziua scrutinului, deputaţii din opoziţia de centru-stânga au refuzat să se prezinte la Camera Deputaţilor la primul apel pentru a-şi exprima votul de încredere cerut de guvernul lui Silvio Berlusconi, pentru a-i demonstra premierului că nu se bucură de susţinerea majoritară. Iniţiativa opoziţiei de centru-stânga a fost deturnată de cei şapte deputaţi din partea Radicalilor Italieni care au completat numărul legal şi au determinat opoziţia să voteze la cel de-al doilea apel.

- Italia/criză: La 15 octombrie, manifestaţia 'indignaţilor' de la Roma s-a transformat în gherilă urbană. Grupuri de tineri mascaţi au distrus cel puţin patru maşini, zeci de sedii ale institutelor financiare şi au luat cu asalt magazine şi birourile Ministerului Apărării. Marşul studenţilor, şomerilor şi sindicatelor de muncitori s-a extins pe cinci kilometri în centrul Romei. 135 de persoane au fost rănite, dintre care trei grav. Printre cele 12 persoane arestate, se află şi cetăţeanul român Robert Scarlat (21 de ani) care a fost expulzat din Italia după 3 zile de închisoare.

- Italia/România: Ministrul român al afacerilor externe Teodor Baconschi a inaugurat la 22 octombrie Consulatul României la Catania. Comunitatea de români din regiunea sudică numără 80.000 de membri. La ceremonia de inaugurare au participat preşedintele Provinciei Catania, Giuseppe Castiglione, primarul oraşului Catania, Raffaele Sacanelli, senatorul de Catania Giuseppe Firrarello, alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale, regionale şi naţionale italiene, parlamentarii români de diaspora, senatorul Viorel Badea şi deputatul William Brînză, numeroşi membri ai comunităţii româneşti din regiune şi reprezentanţi ai mass media locale şi române.

Noiembrie:

- Italia/austeritate: Prim-ministrul Silvio Berlusconi promite la 2 noiembrie măsuri financiare rapide înaintea summitului G20. Şeful guverului italian, Silvio Berlusconi, a promis într-o discuţie cu cancelarul german Angel Merkel că va adopta măsuri financiare rapide înaintea summitului G20 programat pentru 4 noiembrie. Cei doi lideri au convenit 'asupra unor consultări strânse în următoarele ore', după ce au examinat 'situaţia economică şi financiară pe care anunţul Greciei privind organizarea unui referendum' a creat-o şi implicaţiile acestui anunţ asupra planului european de salvare.

- Italia/austeritate: Italia a acceptat în 4 noiembrie un proces de monitorizare din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional. Acestea vor monitoriza progresele în direcţia îndeplinirii obiectivelor legate de reformele structurale, pensii şi codul muncii convenite de liderii europeni. Comisia Europeană şi FMI vor realiza fiecare rapoarte privind progresele Italiei.

- Italia/austeritate: La 8 noiembrie, Silvio Berlusconi a anunţat că va demisiona imediat după adoptarea de către parlament a măsurilor bugetare şi reformelor economice promise Uniunii Europene, pentru a evita contagiunea crizei euro. După adoptarea de măsuri, 'preşedintele Consiliului îşi va preda mandatul şefului statului care va organiza consultări' obişnuite cu partidele majorităţii şi cu opoziţia în vederea formării unui nou guvern.

- Italia/austeritate: Parlamentul a aprobat la 12 noiembrie măsurile de austeritate menite să stabilizeze economia italiană cerute de partenerii europeni ai Italiei. Votul reprezintă sfârşitului mandatului actualului premier, anunţat de însuşi Silvio Berlusconi.

- Italia/criză: Silvio Berlusconi a demisionat oficial la 12 noiembrie, în faţa preşedintelui Italiei, Giorgio Napolitano. În acest fel, se încheie mandatul celui mai longeviv premier italian din perioada postbelică. Politicianul în vârstă de 75 de ani a fost întâmpinat în piaţa sediului preşedinţiei, Palatul Quirinale, de mii de persoane care l-au huiduit şi l-au numit 'un păcălici'. În paralel, mulţimea a scandat numele potenţialului succesor, Mario Monti.

- Italia/criză: Mario Monti a fost învestit oficial în funcţia de prim-ministru al Italiei la 16 noiembrie. Mario Monti a acceptat să formeze cel de-al 63-lea guvern italian. Monti şi întreaga echipă de miniştri formată din tehnocraţi au depus jurământul în aceeaşi zi. În 18 noiembrie, noul guvern a obţinut votul de încredere din partea parlamentului.

- Italia/austeritate: Prima misiune internaţională a lui Mario Monti în calitate de prim-ministru a debutat în 23 noiembrie la Bruxelles unde a avut o întâlnire cu autorităţile europene. Turul pe care prim-ministrul italian Mario Monti îl face la instituţiile europene a ajuns la Strasbourg, unde acesta se va întâlni joi cu Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy.

Decembrie:

- Italia/România: Ziua Naţională a României a fost marcată pe întreg teritoriul Italiei. Ziua Naţională a României a fost marcată în acest an de românii din Roma, Milano, Torino, Bologna, Veneţia, Ancona şi Perugia, anunţă diversele comunicate ale organizatorilor.

- Italia/austeritate: Guvernul condus de Mario Monti a aprobat la 4 decembrie noul plan de austeritate. Reforma are menirea să echilibreze bugetul ţării până în 2013 prin economisirea a 24 de miliarde de euro. Decretele vizează sistemul de pensii, introducerea impozitului pe locuinţa de bază, impozit pe proprietăţile de lux şi reduceri de subvenţii pentru clasa politică.

- Italia/austeritate: Sindicatele de muncitori au marcat în 13 decembrie primul protest de proporţii împotriva planului de austeritate aprobat de guvernul condus de Mario Monti. Pentru sindicatele de muncitori, planul de austeritate aprobat de guvernul Monti 'nu conţine măsuri de echitate socială', aşa cum afirmă guvernanţii care sunt 'evazivi' în ceea ce priveşte garanţiile pentru clasa medie. Tocmai din acest motiv, sindicatele au dat curs unei lungi serii de greve naţionale în sectorul public şi privat în luna decembrie.